Mabeco oferă servicii de consultanță sprijinind companiile private, instituțiile, alte părți interesate să-și identifice și să respecte obligațiile și cerințele legale în domeniul protecției mediului. Credem că prin analiza corectă și responsabilă a costurilor de implementare a legislației în domeniul protecției mediului, companiile pot să aibă un avantaj competitiv, pe termen lung.

​Serviciile noastre includ:

1. Documentații pentru obținerea actelor de reglementare în domeniul mediului și gospodăririi apelor (avize, autorizații, acorduri, notificări etc).
2. Realizarea studiilor de mediu prevazute de legislația de evaluare a impactului asupra mediului pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului (rapoarte de mediu, bilanțuri  de mediu, rapoarte privind impactul asupra mediului).
3. Asistență pentru identificarea, indeplinirea obligațiilor la fondul de mediu și întocmirea declarațiilor AFM.
4. Realizarea raportărilor către autoritățile de mediu, introducerea acestora în SIM (platforma IT -Sistem informațional de mediu).
5. Consultanță în domeniul gestionării deșeurilor (inclusiv pentru fluxurile speciale de deșeuri, cum ar fi baterii, acumulatori, DEEE, VSU, ambalaje, deșeuri de construții, pentru care legislația prevede măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor/importatorilor).      
6. ​Managementul autorizațiilor de mediu și de gospodărire a apelor.
7. Informări legislative pe teme de mediu.
8. Audituri de mediu și deseuri.
9. ​Externalizarea serviciului de responsabil de mediu sau pentru gestionarea deșeurilor.

NOUTĂȚI  LEGISLATIVE

11 aprilie 2022 OUG 38/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eficientizării gestionării deşeurilor

Această Ordonanță de Urgență modifică de fapt două acte normative (OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor și OUG 195/2005 privind protecția mediului) pentru a introduce ca infracțiune (în OUG 92/2021) incendierea, abandonarea, îngroparea deșeurilor și a substanțelor de orice fel, dar și eliminarea oricăror deșeuri altundeva decât în instalații care dețin autorizații de mediu. OUG 195/2005 privind protecția mediului, prin această modificare, introduce sub sancțiune necondiționată de prealabilă informare (cum era anterior), arderea miriştilor, turbăriilor, litierelor de pădure, a stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase (3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice).

27 februarie 2022 Ordin 459/2022 privind procedura de desemnare a administratorului sistemului garanție returnare (sgr) 

SGR este sistemul care trebuie să se aplice din 1 octombrie 2022, conform HG 1074/2021, pentru toate ambalajele primare nereutilizabile pentru băuturi (nominalizate explicit de HG 1074/2021: bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi, răcoritoare, ape minerale, ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase) indiferent dacă ambalajele sunt din sticlă, plastic, metal și care au volume între 0,1- 3 l (inclusiv). Pentru aceste ambalaje HG 1074/2021 prevede atingerea unor obiective de returnare (art. 4, alin. 2) ce vor fi urmărite și raportate la AFM și autoritățile de mediu. Ordinul 459/2022 apare în contextul în care dosarele pentru desemnarea administratorului SGR ar trebui depuse la autorități până la data de 4 martie 2022. Sistemul va fi administrat de o societate comercială de tip SA, formată din asociații ale producătorilor de produse ambalate în ambalaje nereutilizabile și statul român. Administratorul SGR va fi desemnat pe baza evaluării după criteriile din anexa 2 a Ordinului și  va trebui să îndeplinească criteriile de eligibilitate prevăzute de art. 5 din procedură (ex. să aibă ca acţionari asociații ale producătorilor care deţin împreună o cotă de piaţă de cel puţin 30%, raportat la numărul de unităţi de ambalaje SGR introduse pe piaţă în ultimul an fiscal încheiat anterior, capitalul social al societăţii să  fie de minim 5 milioane lei și să își asume propunerea pentru mecanismul pentru dobândirea de către stat a calităţii de acţionar cu 20%). 

24 DECEMBRIE 2021 HG 1265/20021 DE MODIFICARE A HG 788/2007 - APLICAREA REGULAMENTULUI 1013/2006 PRIVIND TRANSFERUL DEȘEURILOR

HG 788/2007 se referă la măsuri pentru implementarea în legislația națională a Regulamentului european 1013/2006 privind transferul deșeurilor. HG 788/2007 în noua formă actualizată prin HG 1265/2021, la decembrie 2021, prevede sancțiuni mai aspre pentru nerespecatarea cerințelor Regulamentului 1013/2006, înființarea unui registru al transferurilor de deșeuri către România, în care trebuie să se înscrie toți operatorii care vor să valorifice deșeuri aduse din afara țării (gestionat de AFM). Vor exista doar anumite puncte de frontieră prin care se vor putea introduce în țară deșeuri pentru valorificare, deșeurile vor trebui livrate direct instalațiilor de valorificare, iar instituțiile nominalizate cu atribuții de control, în plus față de Garda Națională de Mediu sunt: ANPC, Registrul Auto Român, Autoritatea Vamală Română, Ministerul Sănătăţii prin autorităţile de sănătate publică judeţene, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Poliţia Română. Se vor controla și așa numitele transporturi de produse "second hand" de către GNM. Forma completă a HG-ului va intra în vigoare la data de 19 ianuarie 2021 și, pentru a putea fi aplicată, vor trebui emise în 30 zile mai multe Ordine de ministru.

2 SEPTEMBRIE 2021 ordonanța 6/2021 PRIVIND reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului

Prin acest act normativ se reglementează limitarea utilizării și introducerii pe piața națională a unor produse de plastic de unică folosință, prin:
1. INTERDICȚII: Anumite categorii de ambalaje și obiecte de plastic unică folosință (enumerate în anexa, partea B din Ordonanță) sunt interzise la introducerea pe piața națională, începând cu data intrarii in vigoare a Ordonantei - 2 septembrie 2021 (ex. bețișoarele de urechi, tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești), farfurii, paie și agitatoare pentru băuturi, recipiente pentru alimente/băuturi din polistiren expandat, bețișoare pe care se atașează baloane; excepțiile se refera doar la domeniul medical, științific, medico-legal, de cercetare etc.).
2. REDUCEREA PROGRESIVĂ A CANTITĂȚILOR INTRODUSE PE PIAȚA NAȚIONALĂ: Operatorii economici care introduc pe piața națională anumite ambalaje de plastic de unică folosință (ex. pahare pentru băuturi, capacele acestora, recipiente pentru alimente de tip fast food etc., enumerate în partea A a anexei din Ordonanță) sunt obligați să reducă progresiv cantitățile, raportat la anul 2022 cu: 5% pentru anul 2023; 20% pentru anul 2026; 15% pentru anul 2025; 10% pentru anul 2024.
3. CERINȚE DE MATERIAL ȘI DESIGN: Începând cu data de 3 iulie 2024, produsele de plastic de unică folosință enumerate în anexa C (recipiente pentru lichide de până la 3 l) se vor putea introduce pe piața națională doar dacă dopurile și capacele acestora rămân atașate de recipient în timpul etapei de utilizare a produselor și dacă vor conține următoarele procentaje de plastic reciclat:

• 25% începând cu anul 2025
• 30% începând cu anul 2030

De asemenea operatorii care introduc pe piața națională sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele, vor avea obligația colectarii unei cantități de:

• 77% din greutatea produselor de plastic introduse pe piață, până în 2025;
• 90% din greutatea produselor de plastic introduse pe piață, până în 2029.

Realizarea acestor obiective se poate face și prin intermediului unui OIREP.
​4. INCLUDEREA SUB INCIDENȚA SCHEMELOR DE RĂSPUNDERE EXTINSĂ A UNOR NOI CATEGORII DE PRODUCĂTORI: Sub incidența schemelor privind răspunderea extinsă a producătorului vor intra și alte categorii de producători (de ex. producătorii echipamentelor de pescuit ce conțin plastic, cei ai filtrelor de tutun).
5. CERINȚE DE MARCARE: Plasticele de unică folosință enumerate în anexa D (absorbante, șervețele umede, filtre tutun și pahare de plastic) vor trebui marcate clar, lizibil și care să nu se poată șterge, pe ambalaj sau direct pe produs. Marcajul va trebui sa informeze consumatorii cu privire la:

• Opțiunile de gestionare a deșeurilor pentru produs
• Prezența plasticului în componența produsului și impactul negativ asupra mediului rezultat din aruncarea produsului.

Conform Ordonanței pentru nerespectarea cerințelor legale se pot aplica următoarele sancțiuni:

• 8000-16000 lei pentru marcaj necorespunzător
• 16000-30000 lei pentru lipsa marcajului
• 20000-40000 lei pentru nerespectarea interditiei introducerii pe piata nationala a bețișoarelor de urechi, tacâmurilor, farfuriilor, paielor pentru băuturi, agitatoarelor, recipientelor pentru alimente sau băuturi din polistiren expandat, bețișoarelor pe care se atașează baloane ( partea B din anexa)
• 20000-40000 lei pentru nerespectarea cerintelor de reducere procentuala a plasticului de unica folosinta introdus pe piata nationala (ex. pahare pentru bauturi, inclusiv capacele acestora, recipiente pentru alimente utilizate pentru a contine alimente de tip fast food etc, enumerate in partea A a anexei)

28 august 2021  ordonanța 92/2021 PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR

Ordonața de urgență 92/2021 abrogă, odată cu intrarea totală în vigoare (25 septembrie 2021), următoarele acte normative și trimiterile la acestea:

• Legea 211/2011 a deșeurilor
• HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate

De asemenea, conform art. 71, alin. (4), se așteaptă noi modificări legislative referitoare la comisiile de supraveghere și avizare a planurilor pentru îndeplinirea individuală a obiectivelor și pentru autorizarea OTR-urilor din domeniul EEE si B&A.
Raportat la Legea 211/2011, noua Ordonanța aduce mai multe modificări, binevenite, clarificând mai multe noțiuni din vechea lege și facilitând astfel implementarea acestora. Amintim următoarele domenii în care au fost realizate modificări mai importante:
​​​1. PREVEDERI GENERALE

• Excluderea de sub incidența legii a unor noi categorii de materiale (ex. sedimente din apă nepericuloase, rezultate din dragare sau asanare, dar și substanţe folosite ca materii prime pentru furaje - definite la art. 3 alin. 2, lit. g din Regulamentul 767/2009);
• Introducerea a două articole, complet noi, 13 și 14, destinate prevenirii generării deșeurilor, în cadrul ierarhiei gestionării deșeurilor. Sunt referiri importante mai ales pentru deșeurile alimentare, dar și pentru articolele/produsele cu conținut de substanțe periculoase. Este introdusă, sub sancțiune, cerința raportării în baza de date SCIP, dacă articolele/produsele respective se încadrează sub incidența art. 33, alin. 1 din Regulamentul REACH.
• Clarificarea unor aspecte legate de încadrarea unui material ca subprodus (nu deșeu), prin autorizația/ autorizația integrată de mediu (art. 5, alin. 3), în care nu sunt criterii stabilite la nivel național/ european, dar și cerințe pentru situația în care un deșeu a încetat să mai fie deșeu (de ex. o persoană fizică autorizată sau juridică care utilizează, pentru prima dată, un astfel de material trebuie să se asigure că materialul îndeplineşte cerinţele relevante în baza legislaţiei aplicabile referitoare la chimicale și produse).
• Se introduc explicit, în anexa 4, cerințele  Regulamentului 1357/2014 referitoare la situațiile în care este obligatorie încadrarea unui deșeu ca periculos.
• Se precizează în clar derogarea aprobării tacite pentru procedura autorizării OTR-urilor/OIREP-urilor.
• În anexa 3 a Ordonanței, care cuprinde operațiunile de valorificare R, apar modificări în definirea operațiunii de valorificare/reciclare - R3 (fiind inclusă în definiție și pregătirea pentru reutilizare și valorificarea prin rambleiere a materialelor organice ("Reciclarea/​Recuperarea substanţelor organice care nu sunt utilizate ca solvenţi, inclusiv compostarea şi alte procese de transformare biologică. Aceasta include pregătirea pentru reutilizare, gazeificarea şi piroliza care folosesc componentele ca produse chimice şi valorificarea materialelor organice sub formă de rambleiaj). Totuși, această definiție a operațiunii R3 ar trebui coroborată și cu art. 19, alin. 9 și alin. 13, unde se precizează că numai dacă rambleierea/depozitarea aduce beneficii agriculturii sau ameliorării ecologice, operațiunea poate fi considerată reciclare. De asemenea, apar precizări noi pentru operațiunea R5, care include acum în plus și pregătirea pentru reutilizare, valorificarea materialelor anorganice sub formă de rambleiaj. Pentru operațiunea R9 a fost înlocuită sintagma de petrol cu cea de ulei uzat.
• Interzicerea incendierii deșeurilor de orice fel, articol sancționabil (art. 20, alin. 5).
• Planurile de gestionare a deșeurilor ce trebuie întocmite de autoritățile locale vor trebui să conțină de acum și măsurile privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, respectiv să identifice strategii și măsuri pentru eliminarea/consumul plasticului de unică folosință.
• Sunt aduse precizări referitoare la instruirile obligatorii pentru persoanele desemnate de operatorii economici autorizați să raspundă de gestionarea deșeurilor, ca urmare a absolvirii unor programe de perfecţionare şi specializare recunoscute la nivel naţional conform OG 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, în domeniul prevenirii generării de deşeuri şi al managementului deşeurilor, inclusiv în domeniul substanţelor periculoase.

​2. PRODUCĂTORII ȘI DEȚINĂTORII DE DEȘEURI

• Trebuie să întocmească o listă a deșeurilor și să raporteze la cerere pe suport de hârtie și electronic către autoritatea de mediu, până la data de 15 martie. Modificarea se referă nu numai la termenul de raportare, dar și la modelul de raportare, acesta ar urma să fie elaborat de ANPM în termen de 180 de zile.
• Programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate din activitate trebuie întocmit de toți operatorii economici care dețin autorizație/autorizație integrată de mediu; programul trebuie publicat pe pagina de internet a persoanei juridice şi transmis, până la 31 mai a anului următor, APM-ului local, cu evidențierea progresului înregistrat. Pentru neîntocmirea programului și neraportarea acestuia este prevăzută sancțiune.
• Producătorii de deșeuri de construcții/demolări, care generează astfel de deșeuri ca urmare a deținerii unei autorizații de construire/desființare au, în plus față de cerințele din vechea Lege 211/2011, obligația întocmirii unui plan de gestionare a acestor deșeuri și raportarea până la 30 aprilie a modului de atingere a țintelor de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de rambleiere, de minimum 70% din masa deşeurilor nepericuloase provenite din aceste activităţi.
• Deoarece această Ordonanță abrogă HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, sunt introduse obligații referitoare la acest domeniu. Obligațiile de raportare devin anuale (nu semestriale), până la data de 30 aprilie. În plus, conform art. 31, alin. 3 producătorii şi deţinătorii de uleiuri uzate, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să predea cu titlu gratuit întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi de salubritate, colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate, articol dealtfel sancționabil. Tot sub sancțiune, este și obligația informării publicului despre necesitatea colectării, valorificării şi/sau eliminării corecte a uleiurilor uzate, prin afișarea în locuri vizibile la toate punctele de comercializare a textului: "Acest ulei trebuie predat unui colector autorizat după utilizare!". Se sancționează și neinscripționarea ambalajelor uleiurilor de motor și transmisie, în cazul operatorilor care le introduc pe piață pentru comercializare, cu textul: "Acest ulei trebuie predat unui colector autorizat după utilizare! Este interzisă amestecarea acestui ulei cu solvenţi, lichid de frână şi lichid de răcire. Este interzisă utilizarea acestuia drept carburant în amestec cu motorină".
• În ceea ce privește deșeurile de construire/demolare de la populație, UAT-urile au obligația să organizeze și să coordoneze activitatea de colectare a deşeurilor provenite de la lucrări pentru care nu este necesară emiterea unei autorizaţii de construire/ desfiinţare și rămâne valabilă regula că UAT-urile vor colecta deşeurile provenite de la lucrări de construcţii abandonate pe teritoriul lor administrativ.
• Operatorii economici care colectează şi/sau transportă deşeuri au obligaţia de a verifica vizual dacă deșeurile colectate sunt separate corespunzător şi trebuie să le preia separat, să nu le amestece în timpul transportului cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite.

​3. RĂSPUNDEREA EXTINSĂ A PRODUCĂTORILOR

• Este introdusă o nouă cerință și anume aceea că producătorii de produse, stabiliţi în alt stat membru sau ţară terţă, care introduc produse pe teritoriul României să numească o persoană juridică stabilită pe teritoriul naţional drept reprezentant autorizat în scopul îndeplinirii obligaţiilor care îi revin unui producător sau în temeiul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor. Autoritatea de mediu va trebui să elaboreze în acest sens norme sau legislație subsecventă care să facă posibilă implementarea acestei cerințe legale.
• Sunt explicit precizate actele normative pentru care producătorii au obligaţia să acopere costurile de gestionare a deşeurilor din deşeurile municipale pentru care se aplică răspunderea extinsă a producătorului (Legea 249/2015, Legea 212/2015, HG 1132/2008, OG 5/2015).

​​4. AUTORIZĂRI ȘI ÎNREGISTRĂRI

• Se elimină obligativitatea prevăzută în Legea 2011/2011 la art. 15, alin. 2 și 3, referitoare la înscrierea la Ministerul Economiei a operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor.
• Este obligatorie, sub sancțiune, înscrierea operatorilor economici care transportă deşeuri nepericuloase în sistem profesional și a comercianţilor care nu intră fizic în posesia deşeurilor și a brokerilor, într-un Registru menținut de ANPM . De asemenea și operatorii care realizează activităţi de reparare a produselor sunt obligaţi să se înscrie într-un registru ţinut de ANPM, conform unei proceduri aprobate printr-un viitor ordin.
• Rămâne și în noua Ordonanță obligativitatea autorizării tuturor instalațiilor de tratare a deșeurilor, însă în Ordonanță nu este explicită cerința de autorizare a transportatorilor de deșeuri periculoase.

​5. DEȘEURI MUNICIPALE

• În cadrul articolului 19 sunt precizate regulile pentru calcularea îndeplinirii nivelurilor minime de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale, niveluri care cresc progresiv din 2025 (55% din masă), pâna în 2035 (65% din masă). În același context se prevede instituirea unui sistem de control al trasabilității deşeurilor municipale, gestionat de către Administraţia Fondului pentru Mediu, sistemul urmând să conţină localizarea, istoricul cantităţilor şi a operaţiunilor de gestionare a deşeurilor, prin identificare electronică.
• ADI-urile, UAT-urile care nu fac parte din ADI, operatorii de salubritate au obligaţia de a raporta anual APM-ului local, în registrul/registrele instituit/e de ANPM:

a)cantităţile de deşeuri generate şi gestionate, cantităţile de deşeuri reciclabile colectate separat, inclusiv biodeşeuri, cantitatea de deşeuri pregătite pentru reutilizare şi reciclare, capacitatea autorizată şi utilă a instalaţiilor;
b)la cerere, alte informaţii cu privire la performanţa şi funcţionarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor.

• Conform art. 30 alin (5), sancționabil, persoanele fizice care deţin în gospodărie uleiuri vegetale folosite sunt obligate să predea cu titlu gratuit întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de salubritate, colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate.
• Până la 1 ianuarie 2025, UAT-urile trebuie să organizeze colectarea separată a fracţiei de deşeuri periculoase care provin din gospodării, să se asigure ca sunt tratate şi că nu contaminează alte fluxuri de deşeuri municipale.

27 august 2021  ordonanța 1/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Ordonanța 1/2021 de modificare a Legii 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, care  a intrat în vigoare la 19 august 2021, are ca scop principal:

• Modificarea formatului de raportare și a informațiilor/datelor pe care autoritatea centrală de protecție a mediului va trebui să le realizeze către Comisia Europeană, începând cu anul 2025,
• Includerea posibilității solicitării Comisiei Europene, în anumite condiții și în baza unui plan, a unor derogări de până la 5 ani pentru îndeplinirea obiectivelor minime de reciclare pentru anumite categorii de deșeuri de ambalaje, în limita îndeplinirii obiectivului global de reciclare, prevăzut în anexa 5,
• Clarificarea modului de calcul a cantităților deșeurilor de ambalaje generate (cantitate egală cu cantitatea de ambalaje introdusă pe piața națională) și reciclate (deșeurile de ambalaje se consideră a fi reciclate la momentul intrării în operațiunea de reciclare). De reținut și precizarea de la art. 158 pentru cazul materialelor din deșeurile de ambalaje care încetează să mai fie deșeuri în urma unei operațiuni de pregătire înainte de reprelucrare, acestea putând fi considerate ca reciclate cu condiția ca materialele în cauză să fie destinate reprelucrării ulterioare în produse, materiale sau substanțe ce vor fi folosite în scopul inițial sau în alte scopuri. Conform art. 159  materialele care au încetat să fie deşeuri şi care urmează să fie folosite drept combustibil sau pentru un alt mod de generare a energiei sau care urmează să fie incinerate, folosite pentru rambleiere sau eliminate în depozitele de deşeuri nu pot fi luate în calcul la îndeplinirea obiectivelor de reciclare. Aceste reguli se aplică începând cu anul 2025.
• Introducerea unor obiective de valorificare și reciclare globale și pe tipuri de material, mult mai mari, începând cu 1 ianuarie 2030.

În acest nou act normativ se preiau prevederi parțial deja implementate, referitoare la trasabilitatea deșeurilor de ambalaje prin utilizarea unui sistem electronic de control gestionat de către Administraţia Fondului pentru Mediu. Astfel bănuim fie că va fi vorba despre o nouă versiune SIATD, aplicabilă inclusiv agenților economici care realizează individual obiectivele, fie că va fi elaborat un alt sistem, ce va fi aprobat prin HG, până la data de 1 ianuarie 2024.

29 iUNIE 2021 DESEMNAREA ARM CA ASOCIATIE PROFESIONALĂ ÎN CADRUL CĂREIA VA FUNCȚIONA COMISIA DE ATESTARE PENTRU EXPERȚII CARE REALIZEAZĂ STUDII DE MEDIU

Pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost publicată în data de 28.06.2021 Decizia Secretarului de stat MMAP 1/52024 SSRS/22.06.2021 prin care Asociația Română de Mediu 1998 a fost desemnată să implementeze procedurile de atestare pentru experții care realizează studii de mediu, în baza Legii 292/2018 și a Ordinului 1134/2020.

Chiar dacă începând cu 5 iulie 2021 Comisia de atestare a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor își încetează activitatea, conform Ordinului 1134/2020, cei înscriși deja pe lista persoanelor fizice și juridice atestate ar trebui să se considere a fi atestați încă un an de la data înscrierii pe listă, dar nu mai târziu de data de 27 noiembrie 2021. Cu toate acestea, conform listeti MMAP, valabilitatea ultimelor înscrieri expiră până la data de 24.06.2022.

Atestarea se va realiza online pe tipuri de studii și domenii de atestare, pe baza unui dosar, a unui examen tip grilă și a unui interviu. Informațiile legate de procedura de atestare sunt deja publicate pe site-ul ARM 1998 (www.regexp.ro). 

Mai multe noutati legislative

ȘTIRI/ANUNȚURI

CALENDARUL 2022 al EVENIMENTELOR ȘI RAPORTĂRIlor DE MEDIU

11 martie 2022 producția de textile și haine - al patrulea cel mai mare contributor la schimbările climatice și impact de mediu din perspectiva ciclului global de viață

Dacă ne uităm în dulapurile noastre, cu sinceritate vom recunoaște că macar jumătate din haine sunt "inactive". Iar apetitul și adicția pentru a cumpăra și mai mult ar trebui să ne scadă aflând că pot fi reciclate sub 13% din totalul deșeurilor de textile generate, iar majoritatea ajung însă să fie depozitate sau incinerate. Chiar și reciclarea textilelor este un proces extrem de costisitor, cu un consum mare de resurse.  Conform unui studiu publicat pe site-ului European Environmental Agency,  textilele, la modul general, și hainele, în special, au reprezentat zona de consum cu al treilea cel mai mare impact asupra apei și a folosirii terenului și al cincilea cel mai mare impact în ceea ce privește utilizarea materiilor prime și emisiile de gaze cu efect de seră, urmând astfel imediat după alte sectoare importante (ex. alimentația, locuirea și transportul). În articolul amintit mai sus se apreciază că în EU, în anul 2020, producția și consumul de textile a generat emisii de gaze cu efect de seră (în special ca urmare a extracției resurselor, producției, spălării și uscării și incinerării deșeurilor atunci când hainele au devenit deșeuri) de 121 de milioane de tone echivalent dioxid de carbon (CO2e) în total, sau 270 kg CO2e/persoană. Conform Eurostat, în medie, un european a cheltuit circa 600 Euro pentru îmbrăcăminte și 150 Euro pentru încălțăminte, rezultând o medie de consum de 15 kg de textile/persoană și respectiv un consum total la nivel de EU de 6.6 milioane tone de produse textile. Un studiu publicat în 28 februarie 2022 de Eunomia Research & Consulting indică faptul că, angajamentul UE de a reduce cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 (față de 1990) și viziunea pe termen lung a UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050 trebuie să aibă în vedere și impactul emisilor de gaze cu efect de seră din sectorul textil. În opinia realizatorilor studiului, implementarea "Răspunderii extinse a producătorului" (EPR), similar altor sectoare (taxarea ambalajelor/deșeurilor de ambalaje/ taxarea emisiilor etc.) ar trebui să fie o componentă de bază a Strategiei UE pentru textile, făcând posibilă trecerea spre o economie circulară în acest domeniu. EPR se consideră a fi un mecanism cheie prin care principiul poluatorul plătește poate fi aplicat, iar costurile de final pentru ciclul de viață al produselor vor putea fi astfel suportate de producători și nu de către municipalități.

14 FEBRUARIE 2022 DECIZIE CE PRIVIND CALCULUL REDUCERII PLASTICULUI DE UNICĂ FOLOSINȚĂ 

In Jurnalul Oficial 26L din data de 7 februarie 2022 a fost publicată Decizia CE 162/04-feb-2022 privind modul de calcul al reducerii consumului plasticului de unică folosință, conform Directivei (UE) 2019/904 și modelul de raportare pe care statele membre UE urmează să îl utilizeze  pentru a cuantifica rezultatele. În Decizie sunt prevăzute formulele de calcul.
În același context, în Romania se pregătește, printr-un proiect de Ordin al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, modelul de declarare la AFM a obiectelor de plastic de unică folosință vizate de cerințele de reducere din Directiva/Ordonanța 6/2021. 

08 FEBRUARIE 2022 proiect de ordin - PUNCTE FRONTIERĂ TRANSFER DEȘEURI ȘI SECOND HAND

Pe site-ul Ministerului Mediului Apelor si Pădurilor  a fost publicat, spre dezbatere publică, un proiect de ORDIN privind supravegherea și controlul transferului de deșeuri în punctele de trecere a frontierei de stat.
Actul normativ, dacă va intra în vigoare, va fi important pentru toți cei care realizează transferuri de deșeuri, dar și de mărfuri/bunuri second-hand, fiind propuse exclusiv următoarele puncte de trecere a frontierei, în funcție de tipul de transport:
1.     Giurgiu, judeţul Giurgiu - rutier, feroviar şi portuar;
2.    Calafat, judeţul Dolj - rutier, feroviar şi portuar;
3.     Curtici, judeţul Arad - feroviar;
4.     Nădlac, judeţul Arad – rutier;
5.     Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
6.     Borş II, judeţul Bihor – rutier;
7.     Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
8.    Stamora - Moraviţa, judeţul Timiş - rutier şi feroviar;
9.    Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi - portuar;
10.   Halmeu, judeţul Satu Mare - feroviar;
11.  Albiţa, judeţul Vaslui - rutier;
12.   Galaţi, judeţul Galaţi - portuar;
13.  Siret, judeţul Suceava - rutier;
14.   Cernavodă, judeţul Constanţa - portuar;
15.   Constanţa – Sud (Agigea), judeţul Constanţa
Proiectul de Ordin a fost întocmit ca urmare a modificarii în decembrie 2021 a HG 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului 1013/2006 privind transferul de deşeuri, prin HG 1265 din 17 decembrie 2021.
​http://www.mmediu.ro/articol/in-conformitate-cu-legea-nr-52-2003-privind-transparenta-decizionala-in-administratia-publica-republicata-ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-comun-privind-supravegherea-si-controlul-transferului-de-des/4896

18 ianuarie 2022 proiect de ordin - declarație afm plastic de unică folosință

Operatorii economici care introduc pe piata nationala produsele de plastic de unică folosință enumerate in partea A si F din anexa Ordonanței de urgență 6/2021 referitoare la plasticul de unică folosință, vor avea obligații de declarare la Fondul pntru mediu. Obiectele de plastic care intră sub incidența Proiectului de Ordin sunt:

• Partea A anexa OU 6/2021: pahare pentru băuturi, recipiente pentru alimente, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fastfood sau alte meniuri, gata pentru consum imediat (excepţie sunt recipientele pentru băuturi, farfurii, pachete şi folii din material flexibil care conţin produsele alimentare)
• Partea F anexa OU 6/2021: sticle de plastic de băuturi până la 3 l (excepție sunt sticle din materiale de sticlă sau metal sau sticle utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale)

Conform Ordonanței 6/2021, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, în termen de 6 luni de la publicarea Ordonanței, ar urma să emită un Ordin referitor la modelul şi conţinutului formularului „Declarație privind produsele din plastic de unică folosință“ şi instrucţiunile de completare şi depunere a acestuia la Fondul pentru mediu (termen pentru emiterea Ordinului - februarie 2022).
Pe site-ul ministerului a apărut în dezbatere publică proiectul de Ordin mai sus meționat.
http://www.mmediu.ro/articol/proiect-de-ordin-al-ministrului-pentru-aprobarea-modelului-si-continutului-formularului-declaratie-privind-produsele-din-plastic-de-unica-folosinta-si-a-instructiunilor-de-completare-si-depunere-a-acestuia-insotit-de-referatul-de-aprobare-insusite-de-catre/4842
Conform proiectului de Ordin, prima declarație AFM pe tema plasticului de unică folosință care intră sub incidența obligațiilor de declarare AFM, se va realiza până în 25 februarie 2023 (pentru cantitățile introduse pe piața națională în 2022) și aceasta va trebui să conțină informații referitoare la cantitățile de plastic de unică folosință introduse pe piața națională în anul 2022, cantitățile de deșeuri colectate individual, în sistem returnare-garanție sau/și OIREP, iar pentru sticlele PET de până la 3 l pentru băuturi, în declarație vor trebui introduse și informații referitoare la cantitatea de material reciclat conținută în sticlele PET introduse pe piață. Proiectul de ordin nu mentioneaza nimic despre  posibilitatea instituirii vreunei taxe, dar faptul că se precizează că programul AFM calculează atingerea/ neatingerea obiectivului, ne duce cu gândul la posibilitatea aplicării în viitor a unei taxe pentru neatingerea obiectivelor.

18 DECEMBRIE 2021 ÎN JURNALUL OFICIAL UE 451L DIN 16 DECEMBRIE 2021 - CONTRIBUȚIA CE TREBUIE ACHITATĂ DE ROMÂNIA PENTRU DEȘEURILE DE PLASTIC NERECICLATE pe 2021

Suma ce trebuie plătită de România pentru anul 2021 ca și contribuție la bugetul EU, în conformitate cu art. 2, alin. (1), itera c) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (capitolul 17), ca resursă proprie provenită din deşeurile de ambalaje din plastic, este, conform tabelului 3 din Bugetul rectificativ 4/19-oct-2021 ADOPTAREA DEFINITIVĂ (UE, Euratom), pentru exerciţiul financiar 2021, de 116,7 mil. EUR. Calculul s-a făcut pe baza datelor raportate pentru anul 2019, respectiv  pentru 221000 tone deșeuri de plastic nereciclate a câte 0.8 Euro/kg. Din suma rezultată a fost scăzută suma aferentă reducerii temporare pentru o perioadă de 2 ani (circa 60 milioane de euro).  

11 NOIEMBRIE 2021 INDUSTRIA DIIZOCIANATILOR DIN UE LANSEAZĂ PLATFORMA DE INSTRUIRE-CONFORM CERINȚELOR REACH, APLICABILE DIN 2023

Diizocianații sunt substanțe cu multe aplicații în diverse tipuri de activități, fiind utilizați în principal pentru a realiza produse din poliuretan, cum ar fi spume rigide și flexibile, acoperiri, adezivi, etanșanți, izolanți și elastomeri (pentru varii industrii: automotive, producția de geamuri termopan, producția de scaune, saltele, panouri sandwich pentru construcții etc.). Conform noilor cerințe Reach din 2021, numai profesioniștii care au absolvit un curs de instruire pentru utilizarea în siguranță a diizocianaților vor fi autorizați să lucreze cu aceste materiale. Cerințele se vor aplica începând cu 24 august 2023.
Două asociații din domeniu au lansat asftel o plaformă de instruire, funcțională din 1 noiembrie 2021 (Asociația Europeană a Producătorilor de Diizocianați și Poliol (Isopa) și (Alipa) Asociația Europeană a Producătorilor de Izocianați Alifatici).
Criticile legate de acest subiect se referă la faptul că aceste asociații au susținut introducerea în REACH a acestor restricții, iar acum propun o platformă de instruire contra cost, deocamdată doar în limba engleză. Conform articolului pe această temă publicat pe site-ul CHEMICAL WATCH, și mai discutabil este faptul că aceleași asociații care au pus la dispoziție platforma de instruire inițial s-au opus  stabilirii unei limite de expunere ocupațională (OEL) pentru diizocianați, fiind astfel considerat, oarecum, ipocrit demersul lor de instruire.
​Totuși cadrul strategic al Comisiei 2021-2027 privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) are ca obiectiv stabilirea unei astfel de limite în 2022.

Mai multe stiri