MAI MULTE ȘTIRI
14 IUNIE 2022 CRITERII PENTRU POSIBILA ÎNCETARE A STATUTULUI ANUMITOR TIPURI DE DEȘEURI - PUBLICAȚIE A EUROPEAN COMISSION JOINT RESEARCH CENTRE
Chiar dacă încă nu are relevanță juridică, articolul apărut în martie 2022 în Publications Office of the European Union este un raport științific menit să acorde suport politicilor UE din domeniul economiei circulare și al deșeurilor. Documentul identifică, dintre anumite fluxuri de deșeuri, pe acelea pentru care ar fi oportună stabilirea unor criterii pentru încetarea statutului de deșeu sau luarea în considerare a acestora ca subproduse, pe baza criteriilor stabilite de Directiva UE a deșeurilor. Autorii articolului, utilizând anumite criterii relevante de abordare a subiectului subproduse/încetare statut de deșeu, au realizat un tabel centralizator, în care, scorul cel mai mare pentru o potențială încadrare a unor deșeuri ca subproduse îl au următoarele categorii de deșeuri:
Foarte probabil ca finalul acestor cercetări să conducă la emiterea de noi Regulamente EU de încetare a statutului de deșeu pentru anumite materiale, așa cum există, spre exemplu, pentru fier.
- din categoria plasticelor - PET - 64 puncte, PE și PHE - 60 puncte, PS/PS expandat - 57 puncte, PP - 55 puncte
- din categoria textilelor - în funcție de gradul de colectare separată - între 60 și 54 puncte (excepție carpetele),
- cauciucurile uzate din domeniul auto - 59 puncte,
- zguri de fier și inox - 53 de puncte,
- cartonul - 55 puncte,
- agregate minerale- 57 puncte și lâna minerală - 55 puncte.
Foarte probabil ca finalul acestor cercetări să conducă la emiterea de noi Regulamente EU de încetare a statutului de deșeu pentru anumite materiale, așa cum există, spre exemplu, pentru fier.
11 martie 2022 producția de textile și haine - al patrulea cel mai mare contributor la schimbările climatice și impact de mediu din perspectiva ciclului global de viață
Dacă ne uităm în dulapurile noastre, cu sinceritate vom recunoaște că macar jumătate din haine sunt "inactive". Iar apetitul și adicția pentru a cumpăra și mai mult ar trebui să ne scadă aflând că pot fi reciclate sub 13% din totalul deșeurilor de textile generate, iar majoritatea ajung însă să fie depozitate sau incinerate. Chiar și reciclarea textilelor este un proces extrem de costisitor, cu un consum mare de resurse. Conform unui studiu publicat pe site-ului European Environmental Agency, textilele, la modul general, și hainele, în special, au reprezentat zona de consum cu al treilea cel mai mare impact asupra apei și a folosirii terenului și al cincilea cel mai mare impact în ceea ce privește utilizarea materiilor prime și emisiile de gaze cu efect de seră, urmând astfel imediat după alte sectoare importante (ex. alimentația, locuirea și transportul). În articolul amintit mai sus se apreciază că în EU, în anul 2020, producția și consumul de textile a generat emisii de gaze cu efect de seră (în special ca urmare a extracției resurselor, producției, spălării și uscării și incinerării deșeurilor atunci când hainele au devenit deșeuri) de 121 de milioane de tone echivalent dioxid de carbon (CO2e) în total, sau 270 kg CO2e/persoană. Conform Eurostat, în medie, un european a cheltuit circa 600 Euro pentru îmbrăcăminte și 150 Euro pentru încălțăminte, rezultând o medie de consum de 15 kg de textile/persoană și respectiv un consum total la nivel de EU de 6.6 milioane tone de produse textile. Un studiu publicat în 28 februarie 2022 de Eunomia Research & Consulting indică faptul că, angajamentul UE de a reduce cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 (față de 1990) și viziunea pe termen lung a UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050 trebuie să aibă în vedere și impactul emisilor de gaze cu efect de seră din sectorul textil. În opinia realizatorilor studiului, implementarea "Răspunderii extinse a producătorului" (EPR), similar altor sectoare (taxarea ambalajelor/deșeurilor de ambalaje/ taxarea emisiilor etc.) ar trebui să fie o componentă de bază a Strategiei UE pentru textile, făcând posibilă trecerea spre o economie circulară în acest domeniu. EPR se consideră a fi un mecanism cheie prin care principiul poluatorul plătește poate fi aplicat, iar costurile de final pentru ciclul de viață al produselor vor putea fi astfel suportate de producători și nu de către municipalități.
14 FEBRUARIE 2022 DECIZIE CE PRIVIND modul de CALCUL al gradului de REDUCERe a PLASTICULUI DE UNICĂ FOLOSINȚĂ
In Jurnalul Oficial 26L din data de 7 februarie 2022 a fost publicată Decizia CE 162/04-feb-2022 privind modul de calcul al reducerii consumului plasticului de unică folosință, conform Directivei (UE) 2019/904 și modelul de raportare pe care statele membre UE urmează să îl utilizeze pentru a cuantifica rezultatele. În Decizie sunt prevăzute formulele de calcul.
În același context, în Romania se pregătește, printr-un proiect de Ordin al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, modelul de declarare la AFM a obiectelor de plastic de unică folosință vizate de cerințele de reducere din Directiva/Ordonanța 6/2021.
În același context, în Romania se pregătește, printr-un proiect de Ordin al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, modelul de declarare la AFM a obiectelor de plastic de unică folosință vizate de cerințele de reducere din Directiva/Ordonanța 6/2021.
08 FEBRUARIE 2022 proiect de ordin - PUNCTE FRONTIERĂ TRANSFER DEȘEURI ȘI SECOND HAND
Pe site-ul Ministerului Mediului Apelor si Pădurilor a fost publicat, spre dezbatere publică, un proiect de ORDIN privind supravegherea și controlul transferului de deșeuri în punctele de trecere a frontierei de stat.
Actul normativ, dacă va intra în vigoare, va fi important pentru toți cei care realizează transferuri de deșeuri, dar și de mărfuri/bunuri second-hand, fiind propuse exclusiv următoarele puncte de trecere a frontierei, în funcție de tipul de transport:
1. Giurgiu, judeţul Giurgiu - rutier, feroviar şi portuar;
2. Calafat, judeţul Dolj - rutier, feroviar şi portuar;
3. Curtici, judeţul Arad - feroviar;
4. Nădlac, judeţul Arad – rutier;
5. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
6. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
7. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
8. Stamora - Moraviţa, judeţul Timiş - rutier şi feroviar;
9. Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi - portuar;
10. Halmeu, judeţul Satu Mare - feroviar;
11. Albiţa, judeţul Vaslui - rutier;
12. Galaţi, judeţul Galaţi - portuar;
13. Siret, judeţul Suceava - rutier;
14. Cernavodă, judeţul Constanţa - portuar;
15. Constanţa – Sud (Agigea), judeţul Constanţa
Proiectul de Ordin a fost întocmit ca urmare a modificarii în decembrie 2021 a HG 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului 1013/2006 privind transferul de deşeuri, prin HG 1265 din 17 decembrie 2021.
http://www.mmediu.ro/articol/in-conformitate-cu-legea-nr-52-2003-privind-transparenta-decizionala-in-administratia-publica-republicata-ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-comun-privind-supravegherea-si-controlul-transferului-de-des/4896
Actul normativ, dacă va intra în vigoare, va fi important pentru toți cei care realizează transferuri de deșeuri, dar și de mărfuri/bunuri second-hand, fiind propuse exclusiv următoarele puncte de trecere a frontierei, în funcție de tipul de transport:
1. Giurgiu, judeţul Giurgiu - rutier, feroviar şi portuar;
2. Calafat, judeţul Dolj - rutier, feroviar şi portuar;
3. Curtici, judeţul Arad - feroviar;
4. Nădlac, judeţul Arad – rutier;
5. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
6. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
7. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
8. Stamora - Moraviţa, judeţul Timiş - rutier şi feroviar;
9. Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi - portuar;
10. Halmeu, judeţul Satu Mare - feroviar;
11. Albiţa, judeţul Vaslui - rutier;
12. Galaţi, judeţul Galaţi - portuar;
13. Siret, judeţul Suceava - rutier;
14. Cernavodă, judeţul Constanţa - portuar;
15. Constanţa – Sud (Agigea), judeţul Constanţa
Proiectul de Ordin a fost întocmit ca urmare a modificarii în decembrie 2021 a HG 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului 1013/2006 privind transferul de deşeuri, prin HG 1265 din 17 decembrie 2021.
http://www.mmediu.ro/articol/in-conformitate-cu-legea-nr-52-2003-privind-transparenta-decizionala-in-administratia-publica-republicata-ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-comun-privind-supravegherea-si-controlul-transferului-de-des/4896
18 ianuarie 2022 proiect de ordin - declarație afm plastic de unică folosință
Operatorii economici care introduc pe piata nationala produsele de plastic de unică folosință enumerate in partea A si F din anexa Ordonanței de urgență 6/2021 referitoare la plasticul de unică folosință, vor avea obligații de declarare la Fondul pntru mediu. Obiectele de plastic care intră sub incidența Proiectului de Ordin sunt:
Pe site-ul ministerului a apărut în dezbatere publică proiectul de Ordin mai sus meționat.
http://www.mmediu.ro/articol/proiect-de-ordin-al-ministrului-pentru-aprobarea-modelului-si-continutului-formularului-declaratie-privind-produsele-din-plastic-de-unica-folosinta-si-a-instructiunilor-de-completare-si-depunere-a-acestuia-insotit-de-referatul-de-aprobare-insusite-de-catre/4842
Conform proiectului de Ordin, prima declarație AFM pe tema plasticului de unică folosință care intră sub incidența obligațiilor de declarare AFM, se va realiza până în 25 februarie 2023 (pentru cantitățile introduse pe piața națională în 2022) și aceasta va trebui să conțină informații referitoare la cantitățile de plastic de unică folosință introduse pe piața națională în anul 2022, cantitățile de deșeuri colectate individual, în sistem returnare-garanție sau/și OIREP, iar pentru sticlele PET de până la 3 l pentru băuturi, în declarație vor trebui introduse și informații referitoare la cantitatea de material reciclat conținută în sticlele PET introduse pe piață. Proiectul de ordin nu mentioneaza nimic despre posibilitatea instituirii vreunei taxe, dar faptul că se precizează că programul AFM calculează atingerea/ neatingerea obiectivului, ne duce cu gândul la posibilitatea aplicării în viitor a unei taxe pentru neatingerea obiectivelor.
- Partea A anexa OU 6/2021: pahare pentru băuturi, recipiente pentru alimente, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fastfood sau alte meniuri, gata pentru consum imediat (excepţie sunt recipientele pentru băuturi, farfurii, pachete şi folii din material flexibil care conţin produsele alimentare)
- Partea F anexa OU 6/2021: sticle de plastic de băuturi până la 3 l (excepție sunt sticle din materiale de sticlă sau metal sau sticle utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale)
Pe site-ul ministerului a apărut în dezbatere publică proiectul de Ordin mai sus meționat.
http://www.mmediu.ro/articol/proiect-de-ordin-al-ministrului-pentru-aprobarea-modelului-si-continutului-formularului-declaratie-privind-produsele-din-plastic-de-unica-folosinta-si-a-instructiunilor-de-completare-si-depunere-a-acestuia-insotit-de-referatul-de-aprobare-insusite-de-catre/4842
Conform proiectului de Ordin, prima declarație AFM pe tema plasticului de unică folosință care intră sub incidența obligațiilor de declarare AFM, se va realiza până în 25 februarie 2023 (pentru cantitățile introduse pe piața națională în 2022) și aceasta va trebui să conțină informații referitoare la cantitățile de plastic de unică folosință introduse pe piața națională în anul 2022, cantitățile de deșeuri colectate individual, în sistem returnare-garanție sau/și OIREP, iar pentru sticlele PET de până la 3 l pentru băuturi, în declarație vor trebui introduse și informații referitoare la cantitatea de material reciclat conținută în sticlele PET introduse pe piață. Proiectul de ordin nu mentioneaza nimic despre posibilitatea instituirii vreunei taxe, dar faptul că se precizează că programul AFM calculează atingerea/ neatingerea obiectivului, ne duce cu gândul la posibilitatea aplicării în viitor a unei taxe pentru neatingerea obiectivelor.
18 DECEMBRIE 2021 ÎN JURNALUL OFICIAL UE 451L DIN 16 DECEMBRIE 2021 - CONTRIBUȚIA CE TREBUIE ACHITATĂ DE ROMÂNIA PENTRU DEȘEURILE DE PLASTIC NERECICLATE pe 2021
Suma ce trebuie plătită de România pentru anul 2021 ca și contribuție la bugetul EU, în conformitate cu art. 2, alin. (1), itera c) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (capitolul 17), ca resursă proprie provenită din deşeurile de ambalaje din plastic, este, conform tabelului 3 din Bugetul rectificativ 4/19-oct-2021 ADOPTAREA DEFINITIVĂ (UE, Euratom), pentru exerciţiul financiar 2021, de 116,7 mil. EUR. Calculul s-a făcut pe baza datelor raportate pentru anul 2019, respectiv pentru 221000 tone deșeuri de plastic nereciclate a câte 0.8 Euro/kg. Din suma rezultată a fost scăzută suma aferentă reducerii temporare pentru o perioadă de 2 ani (circa 60 milioane de euro).
11 NOIEMBRIE 2021 INDUSTRIA DIIZOCIANATILOR DIN UE LANSEAZĂ PLATFORMA DE INSTRUIRE-CONFORM CERINȚELOR REACH, APLICABILE DIN 2023
Diizocianații sunt substanțe cu multe aplicații în diverse tipuri de activități, fiind utilizați în principal pentru a realiza produse din poliuretan, cum ar fi spume rigide și flexibile, acoperiri, adezivi, etanșanți, izolanți și elastomeri (pentru varii industrii: automotive, producția de geamuri termopan, producția de scaune, saltele, panouri sandwich pentru construcții etc.). Conform noilor cerințe Reach din 2021, numai profesioniștii care au absolvit un curs de instruire pentru utilizarea în siguranță a diizocianaților vor fi autorizați să lucreze cu aceste materiale. Cerințele se vor aplica începând cu 24 august 2023.
Două asociații din domeniu au lansat asftel o plaformă de instruire, funcțională din 1 noiembrie 2021 (Asociația Europeană a Producătorilor de Diizocianați și Poliol (Isopa) și (Alipa) Asociația Europeană a Producătorilor de Izocianați Alifatici).
Criticile legate de acest subiect se referă la faptul că aceste asociații au susținut introducerea în REACH a acestor restricții, iar acum propun o platformă de instruire contra cost, deocamdată doar în limba engleză. Conform articolului pe această temă publicat pe site-ul CHEMICAL WATCH, și mai discutabil este faptul că aceleași asociații care au pus la dispoziție platforma de instruire inițial s-au opus stabilirii unei limite de expunere ocupațională (OEL) pentru diizocianați, fiind astfel considerat, oarecum, ipocrit demersul lor de instruire.
Totuși cadrul strategic al Comisiei 2021-2027 privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) are ca obiectiv stabilirea unei astfel de limite în 2022.
Două asociații din domeniu au lansat asftel o plaformă de instruire, funcțională din 1 noiembrie 2021 (Asociația Europeană a Producătorilor de Diizocianați și Poliol (Isopa) și (Alipa) Asociația Europeană a Producătorilor de Izocianați Alifatici).
Criticile legate de acest subiect se referă la faptul că aceste asociații au susținut introducerea în REACH a acestor restricții, iar acum propun o platformă de instruire contra cost, deocamdată doar în limba engleză. Conform articolului pe această temă publicat pe site-ul CHEMICAL WATCH, și mai discutabil este faptul că aceleași asociații care au pus la dispoziție platforma de instruire inițial s-au opus stabilirii unei limite de expunere ocupațională (OEL) pentru diizocianați, fiind astfel considerat, oarecum, ipocrit demersul lor de instruire.
Totuși cadrul strategic al Comisiei 2021-2027 privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) are ca obiectiv stabilirea unei astfel de limite în 2022.
3 august 2021 documentațiile pentru obținerea avizelor și autorizațiiilor de gospodărire a apelor se pot depune și online
Administrația Națională Apele Române a pus la dispoziție o platformă online pentru depunerea și obținerea avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor în format electronic. În prezent sunt disponibile formulare de solicitare pentru avize (emitere, modificare, transfer, retragere) si autorizații (emitere, modificare, transfer, retragere). Platforma este construită foarte intuitiv și pe înțelesul tuturor, iar utilitatea ei este incontestabilă.
1 IUNIE 2021 îNCEPÂND CU 3 IULIE 2021 AR TREBUI SĂ INTRE ÎN VIGOARE RESTRICȚIILE PRIVIND INTRODUCEREA PE PIAȚA ue A UNOR OBIECTE DE PLASTIC DE UNICĂ FOLOSINȚĂ
Directiva UE 2019/904, așa numita Directivă a plasticului de unică folosință, aduce anumite restricții de consum și de introducere pe piață pentru unele produse din plastic de unică folosință, pentru produse fabricate din materiale plastice oxodegradabile, precum și pentru echipamentele de pescuit care conțin plastic.
Astfel, una din cerințe, în același timp și restricție, este aceea că, până la data de 3 iulie 2021, statele membre EU trebuie să asigure transpunerea articolului 5 din Directivă, respectiv să promoveze acte normative și măsuri administrative de interzicere a introducerii pe piață a produselor din plastic de unică folosință, enumerate în partea B din anexa Directivei, dar și a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile.
Obiectele de plastic de unică folosință enumerate în partea B a anexei, vizate de acest termen limită, sunt: bețișoare pentru urechi, tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești), farfurii, paie pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, recipiente pentru alimente fabricate din polistiren expandat (cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, de exemplu recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare), recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora, pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora.
Chiar dacă nu a avut loc transpunerea acestor cerințe ale Directivei în legislația națională, conform articolului 5, măsurile de interzicere a introducerii pe piață se vor aplica. Prin urmare produsele la care face referire anexa B din Directivă, nu mai pot fi introduse pe piață începând cu 3 iulie 2021.
Astfel, una din cerințe, în același timp și restricție, este aceea că, până la data de 3 iulie 2021, statele membre EU trebuie să asigure transpunerea articolului 5 din Directivă, respectiv să promoveze acte normative și măsuri administrative de interzicere a introducerii pe piață a produselor din plastic de unică folosință, enumerate în partea B din anexa Directivei, dar și a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile.
Obiectele de plastic de unică folosință enumerate în partea B a anexei, vizate de acest termen limită, sunt: bețișoare pentru urechi, tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești), farfurii, paie pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, recipiente pentru alimente fabricate din polistiren expandat (cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, de exemplu recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare), recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora, pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora.
Chiar dacă nu a avut loc transpunerea acestor cerințe ale Directivei în legislația națională, conform articolului 5, măsurile de interzicere a introducerii pe piață se vor aplica. Prin urmare produsele la care face referire anexa B din Directivă, nu mai pot fi introduse pe piață începând cu 3 iulie 2021.
26 FEBRUARIE 2021 REGULAMENT DE PUNERE ÎN APLICARE 2020/2151 REFERITOR LA MARCAREA OBIECTELOR DIN PLASTIC DE UNICĂ FOLOSINȚĂ
Actul normativ european a apărut în decmebrie 2020 și prevede, în mare, că unele produse din plastic de unică folosință nu mai pot fi introduse pe piața UE fără să aibă marcaje care să atragă atenția asupra caracterului nereciclabil și asupra impactului negativ pe care îl au asupra mediului. Spre exemplu, după data de 3 iulie 2021 paharele de unică folosință pentru băuturi, fabricate în întregime din plastic, vor putea fi introduse pe piața UE numai dacă au marcajul de mai jos imprimat sau gravat/gofrat.
13 FEBRUARIE 2021 proiect de ordin referitor la procedura de autorizare de mediu
Proiectul de ordin pentru modificarea procedurii de autorizare pe linie de mediu (Ordinul 1798/2007), în continuarea procedurii de transparență, va fi subiectul unei dezbateri publice în sistem videoconferință, prin intermediul platformei Webex, în data de 17 februarie 2021, ora 11:00.
http://mmediu.ro/articol/mmap-organizeaza-dezbaterea-publica-a-proiectului-de-ordin-de-ministru-pentru-aprobarea-procedurii-de-emitere-a-autorizatiei-de-mediu-in-conformitate-cu-prevederile-legii-52-2003-privind-transparenta-decizionala-in-administratia-publica/4013
Cele mai importante modificări propuse de proiectul de ordin se referă la scoaterea unor activități de sub incidența legislației de autorizare, introducerea altora noi, dar și renunțarea la folosirea codurilor CAEN ca bază pentru identificarea activităților autorizabile.
Toți cei care doresc se pot înscrie pentru participare la adresă de email: Liliana.jaravete@mmediu.ro.
http://mmediu.ro/articol/mmap-organizeaza-dezbaterea-publica-a-proiectului-de-ordin-de-ministru-pentru-aprobarea-procedurii-de-emitere-a-autorizatiei-de-mediu-in-conformitate-cu-prevederile-legii-52-2003-privind-transparenta-decizionala-in-administratia-publica/4013
Cele mai importante modificări propuse de proiectul de ordin se referă la scoaterea unor activități de sub incidența legislației de autorizare, introducerea altora noi, dar și renunțarea la folosirea codurilor CAEN ca bază pentru identificarea activităților autorizabile.
Toți cei care doresc se pot înscrie pentru participare la adresă de email: Liliana.jaravete@mmediu.ro.
25 DECEMBRIE 2020 proiect de ordin referitor la procedura de autorizare de mediu
Pe site-ul Ministerului Mediului a fost postat proiectul de ordin privind procedura de obținere, revizuire și transfer a autorizației de mediu. Ordinul în vigoare în prezent referitor la această procedură (Ordin 1798/2007) ar fi trebuit de mult timp revizuit, ca urmare a schimbării, încă din anul 2007, a nomenclatorului activităților economice, respectiv a codurilor CAEN autorizabile. Cea mai mare schimbare propusă de proiectul de ordin ar fi aceea ca autorizarea de mediu ar trebui să fie realizată de acum înainte nu după clasificarea CAEN a activităților, ci după denumirea activităților considerate cu impact asupra mediului, asemănător procedurii de obținere a autorizației integarte de mediu din Legea 278/2013 privind emisiile industriale.
Chiar dacă în această fază procedura propusă dezbaterii publice are unele neclarități, apariția noului ordin cu procedura de autorizare era de mult necesară și obligatorie.
Chiar dacă în această fază procedura propusă dezbaterii publice are unele neclarități, apariția noului ordin cu procedura de autorizare era de mult necesară și obligatorie.
16 decembrie 2020 Taxa de 0,8 euro/kg plastic nereciclat – resursă financiara proprie UE, ce trebuie plătită de statele membre
În contextul economiei circulare, problema plasticului care nu poate fi reciclat a fost adusă în discuție în documentele strategice de programare UE, încă din anul 2018, fiind vehiculată ideea introducerii unei taxe la nivelul UE.
În data de 15.12.2020 a apărut în Jurnalul oficial al UE DECIZIA (UE, EURATOM) 2020/2053 A CONSILIULUI din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, care stabilește normele de alocare a resurselor proprii ale Uniunii pentru a asigura finanțarea bugetului anual al Uniunii. Ca parte a pachetului de măsuri de redresare economică post Covid-19, apare și taxa de 0,8 euro/kg pentru deșeurile de ambalaje de plastic care nu pot fi reciclate. Astfel că, în art. 2, alin. 1, lit. c, Decizia mai sus amintită prevede ca resursă finaciară proprie pentru bugetul UE: “aplicarea unei cote de apel uniforme greutății deșeurilor de ambalaje din plastic generate în fiecare stat membru și care nu sunt reciclate. Cota de apel uniformă este de 0,80 EUR pe kilogram. Se aplică o reducere anuală forfetară pentru anumite state membre.”
În document sunt precizate și definițiile plasticului, deșeurilor de ambalaje, reciclării, precum și modul în care se va calcula greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate (diferența dintre greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic generate într-un stat membru într-un an și greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic care sunt reciclate în anul respectiv).
Conform Deciziei, unele state membre au dreptul la o reducere anuală forfetară, exprimată în prețuri curente, care urmează să fie aplicată contribuțiilor lor (de ex. pentru Bulgaria - 22 de milioane EUR, pentru Cehia – 32,18 de milioane EUR, pentru Estonia – 4 milioane EUR, pentru Grecia - 33 de milioane EUR, pentru România - 60 de milioane EUR etc.).
Decizia se aplică de la 1 ianuarie 2021, statele membre au obligația să notifice fără întârziere secretarului general al Consiliului finalizarea procedurilor de adoptare a Deciziei, aceasta intrând în vigoare în prima zi a primei luni care urmează primirii notificării.
Timpul de implementare a acestui documet este foarte scurt și până acum nu au apărut acte normative naționale pe această temă, dar opțiunile de colectare și de plată a taxei pot să fie din bugetul național sau/și dintr-o nouă taxă sau/și din majorarea unei taxe deja existente AFM. Fiind vorba de o taxa pentru ambalaje de plastic nereciclate, este posibil ca în cazul aplicării unei taxe aceasta să se îndrepte spre cei care introduc pe piață națională ambalaje de plastic nereciclabile sau/și spre autoritățile locale.
În data de 15.12.2020 a apărut în Jurnalul oficial al UE DECIZIA (UE, EURATOM) 2020/2053 A CONSILIULUI din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, care stabilește normele de alocare a resurselor proprii ale Uniunii pentru a asigura finanțarea bugetului anual al Uniunii. Ca parte a pachetului de măsuri de redresare economică post Covid-19, apare și taxa de 0,8 euro/kg pentru deșeurile de ambalaje de plastic care nu pot fi reciclate. Astfel că, în art. 2, alin. 1, lit. c, Decizia mai sus amintită prevede ca resursă finaciară proprie pentru bugetul UE: “aplicarea unei cote de apel uniforme greutății deșeurilor de ambalaje din plastic generate în fiecare stat membru și care nu sunt reciclate. Cota de apel uniformă este de 0,80 EUR pe kilogram. Se aplică o reducere anuală forfetară pentru anumite state membre.”
În document sunt precizate și definițiile plasticului, deșeurilor de ambalaje, reciclării, precum și modul în care se va calcula greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate (diferența dintre greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic generate într-un stat membru într-un an și greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic care sunt reciclate în anul respectiv).
Conform Deciziei, unele state membre au dreptul la o reducere anuală forfetară, exprimată în prețuri curente, care urmează să fie aplicată contribuțiilor lor (de ex. pentru Bulgaria - 22 de milioane EUR, pentru Cehia – 32,18 de milioane EUR, pentru Estonia – 4 milioane EUR, pentru Grecia - 33 de milioane EUR, pentru România - 60 de milioane EUR etc.).
Decizia se aplică de la 1 ianuarie 2021, statele membre au obligația să notifice fără întârziere secretarului general al Consiliului finalizarea procedurilor de adoptare a Deciziei, aceasta intrând în vigoare în prima zi a primei luni care urmează primirii notificării.
Timpul de implementare a acestui documet este foarte scurt și până acum nu au apărut acte normative naționale pe această temă, dar opțiunile de colectare și de plată a taxei pot să fie din bugetul național sau/și dintr-o nouă taxă sau/și din majorarea unei taxe deja existente AFM. Fiind vorba de o taxa pentru ambalaje de plastic nereciclate, este posibil ca în cazul aplicării unei taxe aceasta să se îndrepte spre cei care introduc pe piață națională ambalaje de plastic nereciclabile sau/și spre autoritățile locale.
3 noiembrie 2020 companiile care introduc pe piața eu produse cu un conținut mai mare de 0.1% SVHC în greutate trebuie să înregistreze informații despre aceste produse În scip începând cu ianuarie 2021
Conform Directivei cadru 2008/98/EC a deșeurilor toate companiile care introduc pe piața UE produse care conțin substanțe care prezintă îngrijorare (SVHC), în concentrații mai mari decât 0.1% în greutate din produsul respectiv, vor trebui să introducă în baza de date SCIP (Substances of Concern in Articles/Products), începând cu 5 ianuarie 2021. Articolul 9, alin. 1, lit.i) din Directiva cadru a deșeurilor constituie baza legală a acestei solicitări.
Lista SHVC are acum 301 de substanțe/grupuri de substanțe. Procesul de înregistrare este menit să identifice substațele periculoase conținute în articole pe întreg ciclul de viață al produselor, inclusiv în momentul când acestea devin deșeuri, iar conform site-ului ECHA se va organiza pentru părțile interesate un webinar pe această temă în data de 19 noiembrie.
20 septembrie 2020 câteva ong-uri din domeniul chimicalelor militează pentru o taxă internațională pe chimicalele de bază
În grupul de lucru de chimicale al EEB (European Environmental Bureau) este în derulare o campanie referitoare la limitarea utilizării chimicalelor în viața de zi cu zi. O petiție pe această temă poate fi semnată la link-ul:
https://act.wemove.eu/campaigns/no-toxics
Demersurile unor ONG-uri implicate se referă la introducerea unei taxe internaționale pe producția sau folosirea unor chimicale. Scopul acestei taxe ar fi acela de a strânge bani pentru finanțarea managementului chimicalelor și al deșeurilor provenite din chimicale, în țările în curs de dezvoltare.
În timp ce companiile producătoare și distribuitoare de chimicale sunt convinse că această taxa ar fi doar o altă modalitate de a aduna bani, ONG-urile cred că taxa ar descuraja utilizarea substanțelor chimice periculoase pe scara largă, iar banii adunați ar putea fi folosiți pentru găsirea de soluții alternative și pentru managementul deșeurilor rezultate.
https://www.ciel.org/reports/chemicalstax/
În Romania este deja în funcțiune o astfel de contribuție pe chimicale, iar cei care introduc pe piața națională substanțe chimice periculoase pentru mediu au obligații de declarare și plată la Fondul pentru mediu de 2% din valoarea acestor chimicale (funcționează ca si contribuție nu ca și taxă).
https://act.wemove.eu/campaigns/no-toxics
Demersurile unor ONG-uri implicate se referă la introducerea unei taxe internaționale pe producția sau folosirea unor chimicale. Scopul acestei taxe ar fi acela de a strânge bani pentru finanțarea managementului chimicalelor și al deșeurilor provenite din chimicale, în țările în curs de dezvoltare.
În timp ce companiile producătoare și distribuitoare de chimicale sunt convinse că această taxa ar fi doar o altă modalitate de a aduna bani, ONG-urile cred că taxa ar descuraja utilizarea substanțelor chimice periculoase pe scara largă, iar banii adunați ar putea fi folosiți pentru găsirea de soluții alternative și pentru managementul deșeurilor rezultate.
https://www.ciel.org/reports/chemicalstax/
În Romania este deja în funcțiune o astfel de contribuție pe chimicale, iar cei care introduc pe piața națională substanțe chimice periculoase pentru mediu au obligații de declarare și plată la Fondul pentru mediu de 2% din valoarea acestor chimicale (funcționează ca si contribuție nu ca și taxă).
18 august 2020 DEzbateri pe tema SIGURANTEI UTILIZĂRII ȘI clasificării dioxidului de titan in produsele cosmetice
Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor care evaluează în cadrul Comisiei Europene utilizarea chimicalelor în diverse produse a formulat o primă opinie legată de cât de sigură este utilizarea TiO2 în unele aplicații cosmetice, cum ar fi spray-urile de păr. Nano TiO2 în aplicatii cosmetice este deja clasificat ca si cancerigen, iar aceasta noua evaluare acoperă numai situațiile dioxidului de titan non nano. Opinia preliminară se găsește la link-ul de mai jos, dar în principiu, se consideră nesigură pentru sănătate, atât pentru consumatori, cât și a profesioniști, utilizarea spary-urilor cu dioxid de titan pentru păr, dacă acesta se află în produsele de colorare a părului în concentrații de 1.64% pentru consumatori și 1% pentru profestioniștii care folosesc aceste produse.
https://ec.europa.eu/health/scientific_committees/consumer_safety/opinions_en
https://ec.europa.eu/health/scientific_committees/consumer_safety/opinions_en
21 IULIE 2020 proiect de lege pentru modificarea legii 249/2015 a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje
Pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor a fost postat, în vederea dezbaterii publice, proiectul de lege pentru modificarea Legii privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. Cu toate că majoritatea modificărilor privesc metodologia de raportare de către autoritățile de mediu a obiectivelor de valorificare, reciclare, către Comisia Europeană, prin proiectul de lege se intenționează și stabilirea unor amânări (cu până la cinci ani) a termenelor naționale pentru îndeplinirea obiectivelor minime pe tip de material (din anexa 5 a legii).
În mod particular mai atrage atenția și modificarea art. 15, prin care s-ar aduce o nouă interpretare modului de calculare a obiectivelor și a ratei de reciclare, de altfel, mai în acord cu ce se prevede în Directivă și mai în dezacord cu modul actual în care este abordată această problemă în legislația AFM.
http://www.mmediu.ro/articol/ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-lege-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-249-2015-privind-modalitatea-de-gestionare-a-ambalajelor-si-a-deseurilor-de-ambalaje/3458
În mod particular mai atrage atenția și modificarea art. 15, prin care s-ar aduce o nouă interpretare modului de calculare a obiectivelor și a ratei de reciclare, de altfel, mai în acord cu ce se prevede în Directivă și mai în dezacord cu modul actual în care este abordată această problemă în legislația AFM.
http://www.mmediu.ro/articol/ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-lege-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-249-2015-privind-modalitatea-de-gestionare-a-ambalajelor-si-a-deseurilor-de-ambalaje/3458
25 IUNIE 2020 patru noi substanțe chimice au fost introduse pe lista REGULAMENTULUI REACH A SUBTANȚELOR canditate pentru autorizare
Lista substanțelor candidate din Regulamentul REACH conține substanțe chimice periculoase care prezintă un risc mare pentru sănătate și mediu (SHVC), dacă sunt folosite ca atare, în amestecuri sau produse. Incluzând cele 4 noi substanțe, lista așa numitelor SHVC-uri a ajuns să conțină 209 de substanțe, toate vizate pentru a fi autorizate pentru a putea fi utilizate în continuare. Din cele patru noi substanțe incluse acum pe lista substanțelor candidate pentru autorizare, buthylparabenul este utilizat în fabricarea produselor cosmetice, de îngrijire și în industria farmaceutică. Includerea în listă este motivată de efectul negativ asupra sănătății prin perturbarea funcțiilor endocrine. Dacă va intra în procedura de autorizare, folosirea acestuia se va mai putea face doar pe o perioadă limitată de timp.
https://echa.europa.eu/ro/-/candidate-list-update-four-new-hazardous-chemicals-to-be-phased-out
https://echa.europa.eu/ro/-/candidate-list-update-four-new-hazardous-chemicals-to-be-phased-out
25 IUNIE 2020 PUNCTUL DE VEDERE AL ROMÂNIEI PENTRU LEGEA EUROPEANĂ A CLIMEI
Senatul României a adopat recent o Hotărâre publicată în Monitorul Oficial, referitoare la propunerea de Regulament EU pentru atingerea neutralităţii climatice - Legea europeană a climei. Documentul este important pentru toate sectoarele economice deoarece conține punctul de vedere și in acelasi timp susținerea României pentru o viitoare Lege Europeană a Climei al cărei obiectiv strategic pentru anul 2050 este acela ca Europa să tinda spre emisii zero de gaze cu efect de seră, raportat la toate sectoarele (industrie, transport, agricultură, silvicultură, clădiri etc).
18 IUNIE 2020 LEGEA MIROSURILOR
Legea pentru modificarea OUG 195/2005 privind protecția mediului a fost adoptată de Camera Deputaților. Forma trimisă spre promulgare, dacă va fi publicată în această formă, va completa OUG 195/2005 cu o serie de prevederi legate de impactul mirosurilor asupra mediului și asupra sănătății oamenilor. Sunt vizate de lege în primul rând obiectivele economice pentru care s-au întocmit sesizări și reclamații sau în preajma cărora se simt mirosuri specifice, indiferent cum sunt percepute, provenite din procesele tehnologice, activitățile sau serviciile realizate. Conform documentului, acești operatori economici vor trebui să monitorizeze mirosurile, să întocmească planuri de gestionare a disconfortului olfactiv și să gasească soluții de reținere și dirijare a emisiilor și/sau evacuărilor către un sistem adecvat de reducere a mirosului.
În document sunt prevăzute și standardele de evaluare a prezenței mirosurilor și a concentrațiilor acestora, dar și sancțiuni pentru neîntocmirea planului de gestionare a mirosurilor și lipsa automonitorizarii, de la 25000 la 50000 lei.
Sunt incluse mai multe obligații și pentru autorități; acestea vor trebui să previna situațiile de disconfort olfactiv prin luarea măsurilor încă din faza de planificare teritorială (UAT-urile), dar și prin actele de reglementare emise (APM-urile) și controalele efectuate (reprezentanții GNM, ai Direcțiilor de sănătate publică, reprezentații împuterniciți ai UAT-urilor, poliție etc). Legea a fost deja contestată în special de fermieri și chiar dacă va fi promulgată, nu va putea fi aplicată până când, în termen de 180 zile, autoritățile vor elabora și vor aproba prin Hotărâre de Guvern atât conținutul Planului de gestionare a disconfortului olfactiv, cât și metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv.
În document sunt prevăzute și standardele de evaluare a prezenței mirosurilor și a concentrațiilor acestora, dar și sancțiuni pentru neîntocmirea planului de gestionare a mirosurilor și lipsa automonitorizarii, de la 25000 la 50000 lei.
Sunt incluse mai multe obligații și pentru autorități; acestea vor trebui să previna situațiile de disconfort olfactiv prin luarea măsurilor încă din faza de planificare teritorială (UAT-urile), dar și prin actele de reglementare emise (APM-urile) și controalele efectuate (reprezentanții GNM, ai Direcțiilor de sănătate publică, reprezentații împuterniciți ai UAT-urilor, poliție etc). Legea a fost deja contestată în special de fermieri și chiar dacă va fi promulgată, nu va putea fi aplicată până când, în termen de 180 zile, autoritățile vor elabora și vor aproba prin Hotărâre de Guvern atât conținutul Planului de gestionare a disconfortului olfactiv, cât și metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv.
18 IUNIE 2020 directiva privind folosirea nămolului de la stațiile de epurare orășenești - în dezbatere publică
Directiva EU 86/278 referitoare la utilizarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești în agricultura este supusa unei consultari publice de către Comisia Europeană, considerându-se că namolul și-a schimbat semnificativ calitatea și tipul de contaminanți (de ex. ca urmare a concentrațiilor mari de microplastic și reziduuri farmaceuice din apele uzate menajere). Prin acest demers se urmărește identificarea punctelor slabe si a oportunităților de îmbunătățire în reglementarea utilizării nămolului de la stațiile de epurare orășenești în agricultură, așa încât să fie cât mai sigure pentru protecția mediului și sănătatea oamenilor. https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12328-Evaluation-of-the-Sewage-Sludge-Directive-86-278-EEC-
18 IUNIE 2020 cHEMSCORE - INSTRUMENT DE CLASIFICARE A SUSTENABILITATII PRODUCATORILOR DE CHIMICALE
"Chemscore" este un nou instrument de clasificare a sustenabilitatii celor mai mari companii de produse chimice din lume. Clasamentul se publica mai nou in fiecare an si este util atat pentru cei care utilizeaza chimicale in procesele de productie, dar si pentru publicul larg, furnizorii de chimicale putand fi astfel alesi in cunostinta de cauza. Obiectivul principal al acestui clasament este determinarea companiilor producatoare de chimicale să-și dovedească disponibilitatea pentru a indrepta producția într-o direcție cat mai durabilă și cu cât mai puține consecințe pentru mediul înconjurător, angajați și cetățeni. La link-ul de mai jos se pot verifica câștigătorii acestui clasament în anul 2020, scorul fiind acordat pe o scara de la A la D, unde A este cel mai bine, iar D cel mai rău: https://chemscore.chemsec.org/reports/
14 iunie 2020 ghid pentru încadrarea și codificarea deee-urilor
DEEE-urile, de cele mai multe ori, sunt formate din componente cu conținut substanțe periculoase sau cu POPs (poluanți organici persistenți). Un studiu realizat de Agenția de Mediu din UK consideră că unele carcase de plastic sau plăcile de circuite integrate pot conține POPs-uri și, prin urmare, DEEE-urile respective ar trebui încadrate ca deșeuri periculoase, dacă nivelurile de concentrații de substanțe periculoase sau POPs sunt peste o anumită valoare prevăzuta în Regulamentul 1357/2014. Clasificarea DEEE-urilor pe categorii periculoase/nepericuloase, așa cum Agenția de Mediu UK a publicat în cel mai recent ghid, se află la link-ul de mai jos:
https://www.gov.uk/how-to-classify-different-types-of-waste/electronic-and-electrical-equipment
https://www.gov.uk/how-to-classify-different-types-of-waste/electronic-and-electrical-equipment
5 iunie 2020 de ziua mediului încercați testul alaturat pentru verificarea cunoștințelor generale despre mediu!
Motto-ul zilei mediului din anul 2020: "Este timpul pentru natura", în linie cu tema principală a acestui an, biodiveristatea, atrage atenția asupra faptului că toate ființele vii de pe Pamânt sunt conectate în rețeaua vieții.
Cuvântul „Biodiversitate” este o combinație de două cuvinte, „Bio” înseamnă viață și „diversitate” înseamnă varietate, astfel Biodiversitatea este o varietate de organisme vii prezente pe Pământ, interrelaționate și care interacționează între ele în ecosistemul sau habitatul lor.
Cu această ocazie și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat un nou brand "Produs în Arie Naturală Protejată". Conform comunicatului de presă postat pe site-ul ministerului, 1200 de producători din ariile naturale românești vor să solicite dreptul de utilizare al mărcii înregistrate “Produs în arie naturală protejată”. http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/05.06.2020_Produs%20%C3%AEn%20Arie%20Natural%C4%83%20Protejat%C4%83%20%E2%80%93%20noua%20marc%C4%83%20%C3%AEnregistrat%C4%83%20pentru%20produsele%20din%20a.pdf
Cuvântul „Biodiversitate” este o combinație de două cuvinte, „Bio” înseamnă viață și „diversitate” înseamnă varietate, astfel Biodiversitatea este o varietate de organisme vii prezente pe Pământ, interrelaționate și care interacționează între ele în ecosistemul sau habitatul lor.
Cu această ocazie și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat un nou brand "Produs în Arie Naturală Protejată". Conform comunicatului de presă postat pe site-ul ministerului, 1200 de producători din ariile naturale românești vor să solicite dreptul de utilizare al mărcii înregistrate “Produs în arie naturală protejată”. http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/05.06.2020_Produs%20%C3%AEn%20Arie%20Natural%C4%83%20Protejat%C4%83%20%E2%80%93%20noua%20marc%C4%83%20%C3%AEnregistrat%C4%83%20pentru%20produsele%20din%20a.pdf
7 iunie 2020 UN NOU PROGRAM DE FINANȚARE DIN FONDURI AFM pentru îmbunătățirea eficienței iluminatului public
În Monitorul Oficial a fost publicat Ghidul de finanțare privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, Ordinul 1162/2020. Finanţarea Programului se realizează din veniturile rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră încasate la Fondul pentru mediu. Pot aplica pentru finațare UAT-urile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate din art. 10 al ghidului, iar printre categoriile de cheltuieli eligibile se numără proiectarea, consultanța, achiziționarea și instalarea becurilor de tip LED, a sistemului de dimare etc.
26 MAI 2020 ASOCIAȚIA ROMÂNA DE MEDIU ORGANIZEAZĂ UN SEMINAR PE TEMA OBLIGATIILOR LA FONDUL PENTRU MEDIU ÎN DOMENIUL AMBALAJELOR
În parteneriat cu Fepra și Reciclad'or (OIREP-uri autorizate care implementează răspunderea extinsă a producătorului), ARM organizează în data de 26 mai, începând cu ora 11.30 un seminar online pe tema obligațiilor la Fondul pentru mediu în domeniu ambalajelor/deșeurilor de ambalaje. Mai multe despre eveniment și înregistrare se află la link-ul: http://www.asrm.ro/evenimente/ambalaje-AFM/
14 MAI 2020 PROIECT DE ORDIN DE ATESTARE PENTRU INSTITUȚII PUBLICE ȘI PRIVATE ÎN DOMENIUL GOSPODĂRIRII APELOR
Pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost postat pentru dezbatere publică proiectul de ordin conținând regulamentul și procedura de atestare pentru întocmirea studiilor și documentațiilor în domeniul gospodăririi apelor.
http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-regulamentului-privind-organizarea-activitatii-de-atestare-a-institutiilor-publice-sau-private-specializate-in-elaborarea-documentatiilor-pentru-fundamentarea-solicitarii-avizului-de-gospodarire-a/3301
Proiectul de ordin nu aduce modificări importante vechii proceduri, însă nu prevede nimic legat de domeniul experților desemnați prin Legea 292/2018, care prevede că studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă ar trebui întocmite de experţi a căror competenţă este recunoscută conform legislaţiei specifice în vigoare (a se vedea art. 4, 6, 12 și 13 din lege). Astfel că, în continuare, acest domeniu de atestare ar rămâne neacoperit de legislație.
http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-regulamentului-privind-organizarea-activitatii-de-atestare-a-institutiilor-publice-sau-private-specializate-in-elaborarea-documentatiilor-pentru-fundamentarea-solicitarii-avizului-de-gospodarire-a/3301
Proiectul de ordin nu aduce modificări importante vechii proceduri, însă nu prevede nimic legat de domeniul experților desemnați prin Legea 292/2018, care prevede că studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă ar trebui întocmite de experţi a căror competenţă este recunoscută conform legislaţiei specifice în vigoare (a se vedea art. 4, 6, 12 și 13 din lege). Astfel că, în continuare, acest domeniu de atestare ar rămâne neacoperit de legislație.
12 MAI 2020 OU 67/2020 PRELUNGESTE VALABILITATEA DOCUMENTELOR EMISE DE INSTITUTUL "CANTACUZINO"
Prin Ordonanța militară 4/2020, conform art. 10, avizarea și autorizarea substanțelor și produselor biocide, pe perioada stării de urgență, a fost trecută de la Comisia de Biocide de la Ministerul Sănătății la Institutul "Cantacuzino". Nou apăruta OU 67/2020 prevede ca toate documentele emise in baza prevederilor Ordonanței militare 4/2020, pe tema biocidelor, își păstrează valabilitatea 12 luni de la data emiterii (avize, buletine de analiza etc).
28 APRILIE 2020 PE SITE-UL MINISTERULUI MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR A FOST PUBLICAT, PENTRU DEZBATERE PUBLICĂ, PROIECTUL DE ORDIN REFERITOR LA METODOLOGIA DE EVALUARE A SITURILOR CONTAMINATE
Proiectul de ordin propune metodologia de investigare a siturilor contaminate și potențial contaminate, conform cerințelor din Legea 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate. Un capitol special este dedicat metodologiei de atestare a persoanelor fizice și juridice pentru elaborarea studiilor legate de investigarea siturilor contaminate, în prezent neexistând atestări pentru acest domeniu și fiind astfel imposibil de aplicat legea. http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-metodologiei-de-investigare-a-siturilor-potential-contaminate-si-a-celor-contaminate/3266
22 APRILIE 2020 A 50-A ANIVERSARE A ZILEI PAMANTULUI
Ziua Pământului - Earth Day - se sărbătoreşte în 22 aprilie din 1970, în urma unei iniţiative cu scopul de a conștientiza importanța protejării mediului. Tema anului 2020 este "Actiune privind clima". Datele oficiale arată că, în contextul pandemiei "COVID-19", prin închiderea multor activitati economice și reducerea transportului, indicatorul de poluare a aerului - dioxidul de azot - în China s-a redus cu 40% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în UK a scazut cu 60% după ce au fost implementate măsurile de izolare și carantină.
Chiar dacă instrumentul prin care s-a ajuns la aceste minime nu este cel dorit, aceste exemple ne arată cât de repede se poate îmbunătăți calitatea aerului.
https://www.vox.com/2020/4/22/21226521/earth-day-2020-climate-action-coronavirus-google-doodle
Chiar dacă instrumentul prin care s-a ajuns la aceste minime nu este cel dorit, aceste exemple ne arată cât de repede se poate îmbunătăți calitatea aerului.
https://www.vox.com/2020/4/22/21226521/earth-day-2020-climate-action-coronavirus-google-doodle
7 MARTIE 2020 DOUA ACTE NORMATIVE IMPORTANTE AU FOST PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL IN SAPTAMANA 1-7 MARTIE 2020
Pentru cei care activeaza in domeniul protectiei mediului sau deruleaza planuri, proiecte sau activitati cu impact asupra mediului informam in legatura cu aparitia a doua acte normative:
1. Hotararea 157/2020 pentru modificarea HG 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, precum şi pentru modificarea şi completarea HG 1093/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă – de importanta pentru:
1. Hotararea 157/2020 pentru modificarea HG 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, precum şi pentru modificarea şi completarea HG 1093/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă – de importanta pentru:
- operatorii economici care utilizeaza chimicale sau genereaza anumite categorii de pulberi sau agenti biologici la locurile de munca sau care desfasoara activitati inscrise in anexa 1 din HG 1093/2006 (riscuri la agenti cancerigeni/mutageni la locurile de munca)
- cabinetele de medicina muncii
- autoritatile de sanatate, de protectia muncii (ITM)
- consultanti de mediu certificati pentru procedurile de “evaluare adecvata”,
- autoritati de mediu, de ape si de arii naturale protejate
- toti cei care initiaza si urmeaza sa implementeze planuri sau proiecte in arii naturale protejate de interes comunitar.
14 FEBRUARIE 2020 Proiect de ordin pentru aplicarea vizei anuale pe autorizatia/autorizatia integrata de mediu
Conform Legii 219/2019 de modificare și completare a OUG 195/2005 privind protecția mediului, obţinerea vizei anuale este obligatorie pentru toate autorizaţiile de mediu şi autorizaţiile integrate de mediu (atât pentru cele emise înainte de intrarea în vigoare a ordinului, cât şi pentru cele emise după intrarea acestuia în vigoare). Astfel ca pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost publicat un Proiect de Ordin referitor la procedura vizării anuale. In proiect nu sunt incluse și prevederi referitoare la procedura de schimbare a valabilității autorizațiilor/autorizațiilor integrate de mediu (conform art. II, alin. 2, legea 219/2019). Mai multe în documentul alăturat....
http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-procedurii-pentru-aplicarea-vizei-anuale-a-autorizatiei-de-mediu-si-autorizatiei-integrate-de-mediu/3182
http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-procedurii-pentru-aplicarea-vizei-anuale-a-autorizatiei-de-mediu-si-autorizatiei-integrate-de-mediu/3182
8 DECEMBRIE 2019 Deseurile aduse din Marea Britanie in Suedia pentru incinerare vor fi taxate cu circa 6 lire/tona, incluzand combustibilul derivat din deseuri (RDF)
Taxa a fost aprobata in data de 4 decembrie 2019 de guvernul suedez, iar legea va intra in vigoare de la 1 aprilie 2020 si se asteapta ca taxa sa creasca pentru urmatorii ani. Chiar daca mai multe oganizatii au criticat aceasta taxa, ca fiind un instrument ineficient pentru scopurile propuse, oficialii suedezi spun ca taxa va fi folosita pentru ca Suedia sa poata atinge obiectivele naționale privind schimbarile climatice, energia și pentru reducerea poluarii. In anul 2018 Marea Britanie a exportat in Suedia 750000 tone de RDF. In anul 2018 Suedia a depozitat mai putin de 1 % din deseurile generate, circa 48,5 % au fost incinerate, iar rata de reciclare a fost de 50,8 %.
https://www.letsrecycle.com/news/latest-news/sweden-confirms-efw-tax-from-april-2020/
https://www.letsrecycle.com/news/latest-news/sweden-confirms-efw-tax-from-april-2020/
27 OCTOMBRIE 2019 Au fost publicate doua noi Decizii Europene de interes pentru raportarea emisiilor de catre statele mebrie UE
Decizia 1741/23-sept-2019 este de interes pentru agentii economici care intra sub incidenta obligatiilor de raportare EPRTR (in temeiul Directivei IED transpusa prin legea 278/2013 privind emisiile industriale) si cuprinde noul format de raportare in “Registrul EPRTR”, ca urmare a modificarii aduse Regulamentului 166/2006 (prin Regulamentul 2019/1010). Prima raportare in acest format se va realiza pe anul 2019, pana la 30 septembrie 2020 sau 30 noiembrie, dupa caz.
Decizia 1713/oct-2019 referitoare la formatul de raportare a emisiilor de CO pentru agentii economici care detin instalati medii de ardere, asa cum sunt acestea definite de Directiva 2015/2193 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere. Directiva instituie obligatia monitorizarii emisiilor de CO provenite de la instalatiile medii de ardere (instalațiile de ardere cu o putere termică instalată mai mare sau egală cu 1 MW și mai mică de 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat). Chiar daca Directiva (si legea 188/2018) nu prevede limite de emisie pentru CO (asa cum sunt prevazute pentru pulberi, NOx si SO2), informatiile referitoare la estimarile emisiilor de CO trebuie transmise CE pentru anul 2019, pana cel tarziu la 1 ianuarie 2021.
Decizia 1713/oct-2019 referitoare la formatul de raportare a emisiilor de CO pentru agentii economici care detin instalati medii de ardere, asa cum sunt acestea definite de Directiva 2015/2193 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere. Directiva instituie obligatia monitorizarii emisiilor de CO provenite de la instalatiile medii de ardere (instalațiile de ardere cu o putere termică instalată mai mare sau egală cu 1 MW și mai mică de 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat). Chiar daca Directiva (si legea 188/2018) nu prevede limite de emisie pentru CO (asa cum sunt prevazute pentru pulberi, NOx si SO2), informatiile referitoare la estimarile emisiilor de CO trebuie transmise CE pentru anul 2019, pana cel tarziu la 1 ianuarie 2021.
4 OCTOMBRIE 2019 Comisia Europeana a adoptat noi Regulamente in domeniul proiectarii EEE-urilor
Tintind efectul combinat a doua acte normative (Regulamentul privind etichetarea energetica si Directiva privind proiectarea ecologica a produselor), la data de 1 octombrie 2019, Comisia Europeana a adoptat zece Regulamente de punere în aplicare a proiectării ecologice, care stabilesc cerinte obligatorii pentru unele categorii de produse din domeniul EEE-urilor, cum ar fi frigidere, mașini de spălat si mașini de spălat vase, ecrane electronice (inclusiv televizoare), surse de lumină, surse de alimentare externe, motoare electrice, frigidere de supermarket-uri, distribuitoare automate pentru băuturi reci, transformatoare de putere, echipamente de sudare etc.
Dintre cele zece Regulamente, doar doua sunt total noi, restul revizuiesc Regulamente si cerinte deja existente. Cerintele sunt enumerate in anexele Regulamentelor si se refera in principal la:
Cele 10 Regulamente urmeaza sa fie publicate in Jurnalul Oficial al UE, iar apoi, in 20 zile, sa intre in vigoare. Aplicarea efectiva a acestor Regulamente este propusa a fi incepand cu septembrie, 2021.
https://ec.europa.eu/energy/en/regulation-laying-down-ecodesign-requirements-1-october-2019
Dintre cele zece Regulamente, doar doua sunt total noi, restul revizuiesc Regulamente si cerinte deja existente. Cerintele sunt enumerate in anexele Regulamentelor si se refera in principal la:
- eficienta energetica a acestor produse
- consumul de apa (in cazul masinilor de splat)
- abordari mai clare privind reparabilitatea și reciclabilitatea, reutilizarea, gestionarea deșeurilor
- durata de viață.
Cele 10 Regulamente urmeaza sa fie publicate in Jurnalul Oficial al UE, iar apoi, in 20 zile, sa intre in vigoare. Aplicarea efectiva a acestor Regulamente este propusa a fi incepand cu septembrie, 2021.
https://ec.europa.eu/energy/en/regulation-laying-down-ecodesign-requirements-1-october-2019
29 SEPTEMBRIE 2019 A fost publicata statistica Eurostat pentru ambalaje-deseuri de ambalaje pentru anul 2017
Conform datelor publicate in 13 septembrie 2019 pe platforma Eurostat, in anul 2017 in intreaga Europa s-au generat cu circa 1,750,000 tone de deseuri de ambalaje mai mult decat in anul 2016. Din statistica pentru anul 2017 lipsesc insa informatiile referitoare la deseurile de ambalaje ale unor tari (ex . Cipru, Malta, Norvegia, dar si Romania). Majoritatea tarilor din EU si-au mentinut in anul 2017 rata reciclarii, fata de anul 2016. Tarile care si-au imbunatatit rata de reciclare a deseurilor de ambalaje in anul 2017, comparativ cu anul 2016, sunt Belgia - 83.8% si Suedia - 71.7%.
https://ec.europa.eu/eurostat/web/waste/news
https://ec.europa.eu/eurostat/web/waste/news
23 SEPTEMBRIE 2019 A fost publicat Ordinul cu textul Conventiei de la Helsinki referitoare la efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale
Ordinul 1131/2019, publicat in Monitorul Oficial 731/5 sept. 2019, transpune in legislatia nationala anexa 1 a Convenţiei asupra efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale (Helsinki, 17 martie 1992). Partile semnatare ale Conventiei ar trebui sa utilizeze Sistemul global armonizat de clasificare şi etichetare a substanţelor chimice (ST/SG/AC.10/30/Rev.4 - al Natiunilor Unite) care intra sub incidenta acestei coventii. Anexa 1 in fapt contine toate substantele si amestecurile periculoase, definite de legislatia SEVESO, aferente incadrarii amplasamentelor de nivel superior.
7 SEPTEMBRIE 2019 A fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului Proiectul de Ordin de modificare a metodologiei de calcul a taxelor si contributiilor la AFM
Mult asteptatul proiect de Ordin de modificare si completare a metodologiei de calcul a contributiilor si taxelor la Fondul pentru mediu, ca urmare a aparitiei in iulie a OU 50/2019, include prevederi legate de modul de calcul si declarare a contributiei AFM de 2% - retinere la sursa - pentru vanzarea tuturor deseurilor de catre generatori. Aplicarea acestei contributii pentru toate deseurile vandute afecteaza intregul lant al deseurilor, de la generatori, colectori, comercianti care intra sau nu fizic in posesia deseurilor, pana la valorificatori si reciclatori si, nu in ultimul rand, la operatori de salubritate, ADI-uri si OIREP-uri. Observatiile la acest proiect de act normativ se pot depune in termen de 10 zile la adresa indicata de pe site-ul Ministerului Mediului.
http://www.mmediu.ro/articol/mm-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-de-ministru-pentru-modificarea-anexei-la-ordinul-ministrului-mediului-si-gospodaririi-apelor-nr-578-2006-pentru-aprobarea-metodologiei-de-calcul-al-contributiilor-si-taxelor-datorate-la-fondul-pentru-mediu/3084
http://www.mmediu.ro/articol/mm-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-de-ministru-pentru-modificarea-anexei-la-ordinul-ministrului-mediului-si-gospodaririi-apelor-nr-578-2006-pentru-aprobarea-metodologiei-de-calcul-al-contributiilor-si-taxelor-datorate-la-fondul-pentru-mediu/3084
31 AUGUST 2019 In iunie 2019 a fost publicata statistica Eurostat referitoare la deseurile municipale si ratele de tratare a acestor deseuri pentru anul 2017. In Romania a crescut rata de reciclare a deseurilor municipale de la 6.4 % in 2016 la 7.27% in 2017.
|
|
Datele oficiale pentru anul 2017 publicate de Eurostat la sfarsitul lunii iunie 2019 sugereaza faptul ca Romania a facut progrese la reciclarea deseurilor municipale, dar se afla in continuare la capatul clasamentului european. Cu un total de 5325 mii tone deseuri municipale raportate ca generate in anul 2017, din care 3770 mii tone depozitate si 387 mii tone reciclate, Romania se afla mult sub rata de reciclare a celui mai mare generator de deseuri din EU - Germania (49.13%), dar si a EU 28 (~30%), a Austriei (~26%) sau chiar a Bulgariei (26.85%), ocupand insa loc fruntas la cantitatile de deseuri municipale depozitate (70.8%).
Conform datelor Eurostat, cea mai buna performanta din EU, dupa Germania, se pare ca o are Austria, cu o rata de depozitare a deseurilor municipale de (2%) si o rata de valorificare (reciclare, compostare, recuperare energetica) de 57%. |
Toate informatiile sunt puse la dispozitia publicului larg intr-o frumoasa baza de date, de unde se pot extrage rapoarte pe ani, tari si tipuri de operatii de tratate (reciclare, incinerare cu recuperare energie, compost etc) pentru perioada 2005-2017.
Un indicator care insa contrariaza toate aceste rezultate, este cel referitor la cantitatea de deseuri municipale generata/cap de locuitor, pentru care Romania apare ca statul european cu cea mai mica valoare la nivel de 2017, respectiv 272 kg/cap de locuitor, fata de media EU 486 kg/cap locuitor, Germania 633 kg/cap de locuitor, Bulgaria 435 kg/cap de locuitor. https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do |