MAI MULTE ȘTIRI
13 noiembrie 2024 o nouă substanță a fost introdusă de echa pe lista substanțelor candidate care prezintă îngrijorare - svhc
Prin adăugarea trifenil fosfatului (TPP) lista substanțelor candidate care prezintă îngrijorare (SVHC) are acum 242 de astfel de substanțe ce pot dăuna sănătății sau mediului.
Trifenil fosfatul are mai multe aplicații industriale dintre care cele mai cunoscute sunt:
Consecințe legale:
Trifenil fosfatul are mai multe aplicații industriale dintre care cele mai cunoscute sunt:
- ignifug (adăugat la polimeri, materiale plastice, rășini sintetice pentru a rezista mai bine la foc, în electronice, automotive, materiale de construcție etc.)
- aditiv în lubrifianți (în special în uleiuri pentru că protejează anticoroziune și îmbunătățește durata de viață a uleiurilor)
- plastifiant (crește flexibilitatea și extensibilitatea materialelor plastice, fiind folosit în principal în producția de produse din plastic, cum ar fi PVC)
- fotostabilizator (cu rol de a face materialele să reziste impactului radiațiilor ultraviolete, mai ales în aplicațiile care necesită expunere prelungită la lumina soarelui - ex. mobilierul de exterior, materialele de construcție etc.)
- catalizator pentru anumite reacții chimice
Consecințe legale:
- Daca un produs/articol conține o substanță "SVHC" mai mult de 0,1% în greutate, furnizorii trebuie să informeze consumatorii despre modul de folosire în siguranță, iar importatorii și producătorii trebuie să notifice ECHA în 6 luni după includere pe lista SVHC.
- Furnizorii de TPP ca atare sau în amestec trebuie să își actualizeze fișele cu date de securitate.
- Conform cerințelor Directivei deșeurilor și OUG 92/2021, producătorii unui articol/produs care conține mai mult de 0,1% în greutate o SVHC, trebuie să notifice ECHA, iar notificarea este publicată în baza de date SCIP.
21 august 2024 recomandare privind interpretarea articolului 11 referitor la auditurile energetice si sistemele de gestionare a energiei din directiva eficienței energetice
A fost publicată Recomandarea 2002/2024 pentru interpretarea art. 11 (referitor la sistemele de gestionare a energiei și auditurile energetice) din Directiva UE 1791/2023 privind eficiența energetică. Recomandarea se dorește a veni în sprijinul statelor membre pentru a interpreta cât mai corect acest articol atunci când vor transpune Directiva. Chiar dacă această intrepretare din Recomandare este facultativă și doar cu rol orientativ, ajută la o mai bună înțelegere a diferențelor dintre cele două Directive privind eficiența energetică - Directiva 1791/2023 și Directiva 2002/2018 (care va fi abrogată total din 12 octombrie 2025 de noua Directivă). În timp ce Directiva din 2002 definește domeniul de aplicare a auditorilor energetice din perspectiva calității de IMM a unei intreprinderi, Directiva 1791 precizează că intreprinderile cu un consum de energie anual mai mare de 85TJ pe o perioada de 3 ani anteriori, pun în aplicare un sistem de gestionare a energiei, iar intreprinderile care au un consum de energie mediu anual mai mare de 10TJ în 3 ani anteriori, fac obiectul unui audit energetic. Recomandarea prezintă metodologia de calcul a consumului anual al unei intreprinderi pentru a putea evalua încadrarea sub incidența art. 11 din Directiva 1791/2023 și modul de identificare de către statele membre a intreprinderilor obligate să respecte cerințele articolului 11.
Pe plan național, Legea 121/2014 privind eficiența energetică a fost modificată ultima dată în 12 iulie 2024. În art. 9 sunt cerințele obligatorii referitoare la auditurile energetice - o dată la 4 ani pentru operatorii economici care consumă atât peste, cât și sub 1000 TEP, cu excepția IMM-urilor. În această lege nu este definită noțiunea de sisteme de gestionare a energiei.
Pe plan național, Legea 121/2014 privind eficiența energetică a fost modificată ultima dată în 12 iulie 2024. În art. 9 sunt cerințele obligatorii referitoare la auditurile energetice - o dată la 4 ani pentru operatorii economici care consumă atât peste, cât și sub 1000 TEP, cu excepția IMM-urilor. În această lege nu este definită noțiunea de sisteme de gestionare a energiei.
24 septembrie 2024 proiect de ordin pentru siatd -roafm
În data de 4 septembrie 2024 a fost postat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor un proiect de Ordin pentru modificarea unor condiții legate de utilizarea contului de pe plataforma ROAFM/SIATD de import deșeuri pentru valorificare. În mare, proiectul prevede că dacă se modifică condițiile care au stat la baza înregistrării în ROAFM, atunci trebuie transmise modificările la AFM. De asemenea, GNM poate decide închiderea temporară a contului dacă instalația de valorificare înscrisă în ROAFM nu respectă condițiile din autorizația de mediu sau activitatea se desfășoară în alte condiții decât cele care au stat la baza înscrierii în ROAFM.
12 iunie 2024 termen limitĂ pentru sticlele ȘI RECIPIENTELE de bĂuturi din plastic/material compozit sa aibĂ capac ataȘat de recipient - 3 iulie 2024
Ordonanța 6/2021, așa numita lege a plasticului de unică folosință, a prevăzut termene limită pentru măsuri care să reducă consumul de plastic și să diminueze impactul anumitor obiecte de plastic de unică folosință asupra mediului. 3 iulie 2024 este termenul limită până la care sticlele și recipientele pentru băuturi (de până la 3 l) din plastic sau materiale compozite pot fi introduse pe piața națională cu produsele pe care le conțin numai dacă dopurile/capacele acestora, dacă sunt din plastic, rămân atașate de recipiente. Băuturi, în sensul acestei legislații, sunt considerate, spre exemplu, berea, vinul, apa, băuturile răcoritoare, sucurile și nectarurile, băuturile instant și chiar și laptele.
În rândul consumatorilor măsura este destul de controversată și de fapt în lege nu există prevăzută sancțiune. În plus, din art. 6, alin. 2 al Ordonanței 6/2021, se înțelege că, dacă dopurile/capacele respective de plastic respectă standardele armonizate UE legate de rezistenţă, fiabilitate şi siguranţă a dispozitivelor de închidere a recipientelor pentru băuturi, atunci acestea ar fi conforme cu cerința impusă de la 3 iulie 2024 prin Ordonanță.
În rândul consumatorilor măsura este destul de controversată și de fapt în lege nu există prevăzută sancțiune. În plus, din art. 6, alin. 2 al Ordonanței 6/2021, se înțelege că, dacă dopurile/capacele respective de plastic respectă standardele armonizate UE legate de rezistenţă, fiabilitate şi siguranţă a dispozitivelor de închidere a recipientelor pentru băuturi, atunci acestea ar fi conforme cu cerința impusă de la 3 iulie 2024 prin Ordonanță.
12 mai 2024 la 21 mai 2026 intră În vigoare noul regulament privind transferul deșeurilor (abroga regulamentul 1013/2006)
Noul Regulament UE 2024/1157 stabilește proceduri de control pentru transferurile de deșeuri, în funcție de originea, destinația, ruta transferului, tipul de deșeu și tipul de tratament care se aplică deșeului la destinație și se aplică transferurilor de deșeuri:
Procedurile de transfer și documentele de transfer au suferit mai multe modificări.
Deși noul Regulament intră în vigoare la 21 mai 2026, există câteva termene diferite de aplicare, cum ar fi, spre exemplu, exportul din UE de deșeuri de plastic codificate pe codul Basel B3011, destinate valorificării în ţări cărora nu li se aplică Decizia OCDE - interzis doar de la 21 noiembrie 2026.
- dintr-un stat membru către altul, cu sau fără tranzit prin țări terțe;
- importate în UE din țări terțe;
- exportate din Uniune către țări terțe;
- aflate în tranzit pe teritoriul UE, pe drumul către sau dinspre țări terțe.
Procedurile de transfer și documentele de transfer au suferit mai multe modificări.
Deși noul Regulament intră în vigoare la 21 mai 2026, există câteva termene diferite de aplicare, cum ar fi, spre exemplu, exportul din UE de deșeuri de plastic codificate pe codul Basel B3011, destinate valorificării în ţări cărora nu li se aplică Decizia OCDE - interzis doar de la 21 noiembrie 2026.
24 ianuarie 2024 Termen 1 februarie 2024 pentru raportare măsuri reducere plastic de unică folosință
Ordonanța 6/2021, așa numita Ordonanța a plasticului de unică folosință, prevede cerințe de raportare a măsurilor luate pentru atingerea obiectivelor prevăzute de lege, respectiv de reducere în anul 2023, raportat la anul 2022, cu 5% a greutății obiectelor de plastic, pahare de unică folosință (inclusiv capacele acestora) și recipiente pentru alimente (ambalaje de tipul celor utilizate pentru produsele alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet). Până în 25 februarie 2024 trebuie realizată și cea de a doua declarație AFM a plasticului de unică folosință, declarație pe baza căreia se va putea evalua atingerea obiectivului. Netransmiterea măsurilor luate pentru atingerea obiectivului se sancționează cu amendă între 20000-40000 lei. Măsurile luate de agenții economici în cauză pot fi legate de identificarea unor furnizori de ambalaje confecționate din materiale sustenabile (hârtie, lemn, aluminiu etc). AFM a notificat deja majoritatea agenților economici care au depus declarația pentru anul 2022. Cu toate acestea, platforma AFM prevăzută de Ordinul 353/2023 - Registrul AFM - APR pentru înregistrarea alternativelor durabile la produsele de plastic de unică folosință, încă nu funcționează, astfel că identificarea alternativelor durabile de către agenții economici avizați este dificilă.
26 septembrie 2023 o carte utila despre reciclarea plasticului
Recomandăm, pentru cei care sunt doritori să afle mai multe despre reciclarea materialelor plastice, o carte recent apărută în format eBook Comercial, scrisă de Daniela Ene: Materialele plastice și reciclarea lor, pe înțelesul tuturor.
26 IANUARIE 2023 DIN OPT TIPURI DE DEȘEURI ANALIZATE ÎN LEGĂTURĂ CU ÎNCETAREA STATUTULUI DE DEȘEU, DOAR PENTRU TREI PIAȚA FUNCȚIONEAZĂ BINE
Agenția Europeană de Mediu a publicat un raport referitor la investigarea piețelor pentru reciclare și încetarea statutului de deșeu al unor materiale, în contextul economiei circulare, utilizând un set de criterii de evaluare pentru opt piețe comune de materii prime secundare. Conform raportului, doar pentru trei tipuri de materiale (aluminiu, hârtia și sticla) piețele funcționează bine, materialele reciclate având cote de piața bune și foarte bune. Alte materiale luate în considerare au fost: lemnul, materialele plastice, deșeurile biologice, textilele și agregatele din demolări. În cazul particular al lemnului, piața de reciclare nu funcționează din cauza cererii pentru utilizarea lemnului ca și combustibil, pentru producere de energie.
20 IANUARIE 2023 echa a adăugat NOUĂ noi SUBSTANȚe PE LISTA substanțelor candidate (SUBSTANȚE DE MARE ÎNGRIJORARE, CARE PREZINTĂ RISCURI PENTRU SĂNĂTATE sau mediu - lista cunoscută și ca svhc în regulamentul reach)
Ca urmare a Deciziei ECHA din 17 ianuarie 2023 privind adaugarea de noi substanțe canditate, lista SVHC din Regulamentul REACH a ajuns acum la 233 SVHC. Cele nouă noi substanțe adăugate pot fi utilizate ca aplicații în inhibitori, vopsele, cerneluri, tonere, alte produse de acoperire, plastifianți și în fabricarea pastei și hârtiei. Includerea pe lista SVHC a unei substanțe aduce, conform Regulamentului REACH, obligații pentru companiile care le produc, le folosesc ca atare sau le includ în produse sau în amestecuri. Spre exemplu, furnizorii de produse care conțin SVHC în concentrație mai mare ca 0,1% în greutate din produs trebuie să informeze consumatorii în legătură cu acest lucru, iar producătorii/importatorii de astfel de produse trebuie să notifice ECHA. Notificarea este publicată în baza de date SCIP a ECHA (cerință a Directivei cadru a deșeurilor, dar și a OUG 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, privind regimul deșeurilor).
O altă consecință a includerii unei substanțe pe lista SVHC este aceea că, în conformitate cu cerințele REACH, ar trebui, pentru a putea fi folosită în continuare în UE, să fie autorizată. Din cele 233 SVHC din listă, în prezent doar 59 au trecut în etapa procedurală de autorizare.
O altă consecință a includerii unei substanțe pe lista SVHC este aceea că, în conformitate cu cerințele REACH, ar trebui, pentru a putea fi folosită în continuare în UE, să fie autorizată. Din cele 233 SVHC din listă, în prezent doar 59 au trecut în etapa procedurală de autorizare.
11 IULIE 2022 O NOUĂ SUBSTANȚĂ A INTRAT PE LISTA SVHC-URILOR DIN REGULAMENTUL REACH (SUBSTANȚE DE MARE ÎNGRIJORARE, CARE PREZINTĂ RISCURI PENTRU SĂNĂTATE)
Începând cu 11 iunie 2022, lista Regulamentului REACH cu substanțele "candidate" care prezintă îngrijorare (SVHC) a fost completată cu încă o substanță (N-(hydroxymethyl) acrylamida - CAS 924-42-5), pe listă fiind acum 224 astfel de substanțe/grupuri de substanțe. Această substanță este folosită în general la obținerea unor polimeri, la fabricarea altor chimicale, în industria textilă, pielărie etc. Introducerea unei substanțe pe lista "candidate" SVHC înseamnă că aceste substanțe s-ar putea ca pe viitor să poată fi utilizate doar dacă vor fi autorizate (sub REACH).
Obligațiile principale ale agenților economici față de includerea unei substanțe pe lista "canditate" SVHC sunt:
Obligațiile principale ale agenților economici față de includerea unei substanțe pe lista "canditate" SVHC sunt:
- Furnizorii de articole/produse care conțin SVHC "candidate" în concentrație >0.1% trebuie să furnizeze consumatorilor și clienților informații suficiente despre pericolele la care se expun și despre utilizarea în siguranță a produsului respectiv.
- Furnizorii de articole care conțin SVHC "canditate" trebuie să notifice ECHA în 6 luni de la introducerea acestora pe listă, iar producătorii de articole care conțin SVHC "candidate", în concentrație >0.1% în greutate, trebuie să notifice ECHA, care publică acest lucru în baza de date SCIP.
- Importatorii și producătorii de substanțe "candidate" SVHC, fie ca atare, fie în amestecuri, trebuie să pună la dispoziția utilizatorilor o fișă cu date de securitate, conformă cu Regulamentul REACH.
14 IUNIE 2022 CRITERII PENTRU POSIBILA ÎNCETARE A STATUTULUI ANUMITOR TIPURI DE DEȘEURI - PUBLICAȚIE A EUROPEAN COMISSION JOINT RESEARCH CENTRE
Chiar dacă încă nu are relevanță juridică, articolul apărut în martie 2022 în Publications Office of the European Union este un raport științific menit să acorde suport politicilor UE din domeniul economiei circulare și al deșeurilor. Documentul identifică, dintre anumite fluxuri de deșeuri, pe acelea pentru care ar fi oportună stabilirea unor criterii pentru încetarea statutului de deșeu sau luarea în considerare a acestora ca subproduse, pe baza criteriilor stabilite de Directiva UE a deșeurilor. Autorii articolului, utilizând anumite criterii relevante de abordare a subiectului subproduse/încetare statut de deșeu, au realizat un tabel centralizator, în care, scorul cel mai mare pentru o potențială încadrare a unor deșeuri ca subproduse îl au următoarele categorii de deșeuri:
Foarte probabil ca finalul acestor cercetări să conducă la emiterea de noi Regulamente EU de încetare a statutului de deșeu pentru anumite materiale, așa cum există, spre exemplu, pentru fier.
- din categoria plasticelor - PET - 64 puncte, PE și PHE - 60 puncte, PS/PS expandat - 57 puncte, PP - 55 puncte
- din categoria textilelor - în funcție de gradul de colectare separată - între 60 și 54 puncte (excepție carpetele),
- cauciucurile uzate din domeniul auto - 59 puncte,
- zguri de fier și inox - 53 de puncte,
- cartonul - 55 puncte,
- agregate minerale- 57 puncte și lâna minerală - 55 puncte.
Foarte probabil ca finalul acestor cercetări să conducă la emiterea de noi Regulamente EU de încetare a statutului de deșeu pentru anumite materiale, așa cum există, spre exemplu, pentru fier.
11 martie 2022 producția de textile și haine - al patrulea cel mai mare contributor la schimbările climatice și impact de mediu din perspectiva ciclului global de viață
Dacă ne uităm în dulapurile noastre, cu sinceritate vom recunoaște că macar jumătate din haine sunt "inactive". Iar apetitul și adicția pentru a cumpăra și mai mult ar trebui să ne scadă aflând că pot fi reciclate sub 13% din totalul deșeurilor de textile generate, iar majoritatea ajung însă să fie depozitate sau incinerate. Chiar și reciclarea textilelor este un proces extrem de costisitor, cu un consum mare de resurse. Conform unui studiu publicat pe site-ului European Environmental Agency, textilele, la modul general, și hainele, în special, au reprezentat zona de consum cu al treilea cel mai mare impact asupra apei și a folosirii terenului și al cincilea cel mai mare impact în ceea ce privește utilizarea materiilor prime și emisiile de gaze cu efect de seră, urmând astfel imediat după alte sectoare importante (ex. alimentația, locuirea și transportul). În articolul amintit mai sus se apreciază că în EU, în anul 2020, producția și consumul de textile a generat emisii de gaze cu efect de seră (în special ca urmare a extracției resurselor, producției, spălării și uscării și incinerării deșeurilor atunci când hainele au devenit deșeuri) de 121 de milioane de tone echivalent dioxid de carbon (CO2e) în total, sau 270 kg CO2e/persoană. Conform Eurostat, în medie, un european a cheltuit circa 600 Euro pentru îmbrăcăminte și 150 Euro pentru încălțăminte, rezultând o medie de consum de 15 kg de textile/persoană și respectiv un consum total la nivel de EU de 6.6 milioane tone de produse textile. Un studiu publicat în 28 februarie 2022 de Eunomia Research & Consulting indică faptul că, angajamentul UE de a reduce cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 (față de 1990) și viziunea pe termen lung a UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050 trebuie să aibă în vedere și impactul emisilor de gaze cu efect de seră din sectorul textil. În opinia realizatorilor studiului, implementarea "Răspunderii extinse a producătorului" (EPR), similar altor sectoare (taxarea ambalajelor/deșeurilor de ambalaje/ taxarea emisiilor etc.) ar trebui să fie o componentă de bază a Strategiei UE pentru textile, făcând posibilă trecerea spre o economie circulară în acest domeniu. EPR se consideră a fi un mecanism cheie prin care principiul poluatorul plătește poate fi aplicat, iar costurile de final pentru ciclul de viață al produselor vor putea fi astfel suportate de producători și nu de către municipalități.
14 FEBRUARIE 2022 DECIZIE CE PRIVIND modul de CALCUL al gradului de REDUCERe a PLASTICULUI DE UNICĂ FOLOSINȚĂ
In Jurnalul Oficial 26L din data de 7 februarie 2022 a fost publicată Decizia CE 162/04-feb-2022 privind modul de calcul al reducerii consumului plasticului de unică folosință, conform Directivei (UE) 2019/904 și modelul de raportare pe care statele membre UE urmează să îl utilizeze pentru a cuantifica rezultatele. În Decizie sunt prevăzute formulele de calcul.
În același context, în Romania se pregătește, printr-un proiect de Ordin al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, modelul de declarare la AFM a obiectelor de plastic de unică folosință vizate de cerințele de reducere din Directiva/Ordonanța 6/2021.
În același context, în Romania se pregătește, printr-un proiect de Ordin al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, modelul de declarare la AFM a obiectelor de plastic de unică folosință vizate de cerințele de reducere din Directiva/Ordonanța 6/2021.
08 FEBRUARIE 2022 proiect de ordin - PUNCTE FRONTIERĂ TRANSFER DEȘEURI ȘI SECOND HAND
Pe site-ul Ministerului Mediului Apelor si Pădurilor a fost publicat, spre dezbatere publică, un proiect de ORDIN privind supravegherea și controlul transferului de deșeuri în punctele de trecere a frontierei de stat.
Actul normativ, dacă va intra în vigoare, va fi important pentru toți cei care realizează transferuri de deșeuri, dar și de mărfuri/bunuri second-hand, fiind propuse exclusiv următoarele puncte de trecere a frontierei, în funcție de tipul de transport:
1. Giurgiu, judeţul Giurgiu - rutier, feroviar şi portuar;
2. Calafat, judeţul Dolj - rutier, feroviar şi portuar;
3. Curtici, judeţul Arad - feroviar;
4. Nădlac, judeţul Arad – rutier;
5. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
6. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
7. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
8. Stamora - Moraviţa, judeţul Timiş - rutier şi feroviar;
9. Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi - portuar;
10. Halmeu, judeţul Satu Mare - feroviar;
11. Albiţa, judeţul Vaslui - rutier;
12. Galaţi, judeţul Galaţi - portuar;
13. Siret, judeţul Suceava - rutier;
14. Cernavodă, judeţul Constanţa - portuar;
15. Constanţa – Sud (Agigea), judeţul Constanţa
Proiectul de Ordin a fost întocmit ca urmare a modificarii în decembrie 2021 a HG 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului 1013/2006 privind transferul de deşeuri, prin HG 1265 din 17 decembrie 2021.
http://www.mmediu.ro/articol/in-conformitate-cu-legea-nr-52-2003-privind-transparenta-decizionala-in-administratia-publica-republicata-ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-comun-privind-supravegherea-si-controlul-transferului-de-des/4896
Actul normativ, dacă va intra în vigoare, va fi important pentru toți cei care realizează transferuri de deșeuri, dar și de mărfuri/bunuri second-hand, fiind propuse exclusiv următoarele puncte de trecere a frontierei, în funcție de tipul de transport:
1. Giurgiu, judeţul Giurgiu - rutier, feroviar şi portuar;
2. Calafat, judeţul Dolj - rutier, feroviar şi portuar;
3. Curtici, judeţul Arad - feroviar;
4. Nădlac, judeţul Arad – rutier;
5. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
6. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
7. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
8. Stamora - Moraviţa, judeţul Timiş - rutier şi feroviar;
9. Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi - portuar;
10. Halmeu, judeţul Satu Mare - feroviar;
11. Albiţa, judeţul Vaslui - rutier;
12. Galaţi, judeţul Galaţi - portuar;
13. Siret, judeţul Suceava - rutier;
14. Cernavodă, judeţul Constanţa - portuar;
15. Constanţa – Sud (Agigea), judeţul Constanţa
Proiectul de Ordin a fost întocmit ca urmare a modificarii în decembrie 2021 a HG 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului 1013/2006 privind transferul de deşeuri, prin HG 1265 din 17 decembrie 2021.
http://www.mmediu.ro/articol/in-conformitate-cu-legea-nr-52-2003-privind-transparenta-decizionala-in-administratia-publica-republicata-ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-comun-privind-supravegherea-si-controlul-transferului-de-des/4896
18 ianuarie 2022 proiect de ordin - declarație afm plastic de unică folosință
Operatorii economici care introduc pe piata nationala produsele de plastic de unică folosință enumerate in partea A si F din anexa Ordonanței de urgență 6/2021 referitoare la plasticul de unică folosință, vor avea obligații de declarare la Fondul pntru mediu. Obiectele de plastic care intră sub incidența Proiectului de Ordin sunt:
Pe site-ul ministerului a apărut în dezbatere publică proiectul de Ordin mai sus meționat.
http://www.mmediu.ro/articol/proiect-de-ordin-al-ministrului-pentru-aprobarea-modelului-si-continutului-formularului-declaratie-privind-produsele-din-plastic-de-unica-folosinta-si-a-instructiunilor-de-completare-si-depunere-a-acestuia-insotit-de-referatul-de-aprobare-insusite-de-catre/4842
Conform proiectului de Ordin, prima declarație AFM pe tema plasticului de unică folosință care intră sub incidența obligațiilor de declarare AFM, se va realiza până în 25 februarie 2023 (pentru cantitățile introduse pe piața națională în 2022) și aceasta va trebui să conțină informații referitoare la cantitățile de plastic de unică folosință introduse pe piața națională în anul 2022, cantitățile de deșeuri colectate individual, în sistem returnare-garanție sau/și OIREP, iar pentru sticlele PET de până la 3 l pentru băuturi, în declarație vor trebui introduse și informații referitoare la cantitatea de material reciclat conținută în sticlele PET introduse pe piață. Proiectul de ordin nu mentioneaza nimic despre posibilitatea instituirii vreunei taxe, dar faptul că se precizează că programul AFM calculează atingerea/ neatingerea obiectivului, ne duce cu gândul la posibilitatea aplicării în viitor a unei taxe pentru neatingerea obiectivelor.
- Partea A anexa OU 6/2021: pahare pentru băuturi, recipiente pentru alimente, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fastfood sau alte meniuri, gata pentru consum imediat (excepţie sunt recipientele pentru băuturi, farfurii, pachete şi folii din material flexibil care conţin produsele alimentare)
- Partea F anexa OU 6/2021: sticle de plastic de băuturi până la 3 l (excepție sunt sticle din materiale de sticlă sau metal sau sticle utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale)
Pe site-ul ministerului a apărut în dezbatere publică proiectul de Ordin mai sus meționat.
http://www.mmediu.ro/articol/proiect-de-ordin-al-ministrului-pentru-aprobarea-modelului-si-continutului-formularului-declaratie-privind-produsele-din-plastic-de-unica-folosinta-si-a-instructiunilor-de-completare-si-depunere-a-acestuia-insotit-de-referatul-de-aprobare-insusite-de-catre/4842
Conform proiectului de Ordin, prima declarație AFM pe tema plasticului de unică folosință care intră sub incidența obligațiilor de declarare AFM, se va realiza până în 25 februarie 2023 (pentru cantitățile introduse pe piața națională în 2022) și aceasta va trebui să conțină informații referitoare la cantitățile de plastic de unică folosință introduse pe piața națională în anul 2022, cantitățile de deșeuri colectate individual, în sistem returnare-garanție sau/și OIREP, iar pentru sticlele PET de până la 3 l pentru băuturi, în declarație vor trebui introduse și informații referitoare la cantitatea de material reciclat conținută în sticlele PET introduse pe piață. Proiectul de ordin nu mentioneaza nimic despre posibilitatea instituirii vreunei taxe, dar faptul că se precizează că programul AFM calculează atingerea/ neatingerea obiectivului, ne duce cu gândul la posibilitatea aplicării în viitor a unei taxe pentru neatingerea obiectivelor.
18 DECEMBRIE 2021 ÎN JURNALUL OFICIAL UE 451L DIN 16 DECEMBRIE 2021 - CONTRIBUȚIA CE TREBUIE ACHITATĂ DE ROMÂNIA PENTRU DEȘEURILE DE PLASTIC NERECICLATE pe 2021
Suma ce trebuie plătită de România pentru anul 2021 ca și contribuție la bugetul EU, în conformitate cu art. 2, alin. (1), itera c) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (capitolul 17), ca resursă proprie provenită din deşeurile de ambalaje din plastic, este, conform tabelului 3 din Bugetul rectificativ 4/19-oct-2021 ADOPTAREA DEFINITIVĂ (UE, Euratom), pentru exerciţiul financiar 2021, de 116,7 mil. EUR. Calculul s-a făcut pe baza datelor raportate pentru anul 2019, respectiv pentru 221000 tone deșeuri de plastic nereciclate a câte 0.8 Euro/kg. Din suma rezultată a fost scăzută suma aferentă reducerii temporare pentru o perioadă de 2 ani (circa 60 milioane de euro).
11 NOIEMBRIE 2021 INDUSTRIA DIIZOCIANATILOR DIN UE LANSEAZĂ PLATFORMA DE INSTRUIRE-CONFORM CERINȚELOR REACH, APLICABILE DIN 2023
Diizocianații sunt substanțe cu multe aplicații în diverse tipuri de activități, fiind utilizați în principal pentru a realiza produse din poliuretan, cum ar fi spume rigide și flexibile, acoperiri, adezivi, etanșanți, izolanți și elastomeri (pentru varii industrii: automotive, producția de geamuri termopan, producția de scaune, saltele, panouri sandwich pentru construcții etc.). Conform noilor cerințe Reach din 2021, numai profesioniștii care au absolvit un curs de instruire pentru utilizarea în siguranță a diizocianaților vor fi autorizați să lucreze cu aceste materiale. Cerințele se vor aplica începând cu 24 august 2023.
Două asociații din domeniu au lansat asftel o plaformă de instruire, funcțională din 1 noiembrie 2021 (Asociația Europeană a Producătorilor de Diizocianați și Poliol (Isopa) și (Alipa) Asociația Europeană a Producătorilor de Izocianați Alifatici).
Criticile legate de acest subiect se referă la faptul că aceste asociații au susținut introducerea în REACH a acestor restricții, iar acum propun o platformă de instruire contra cost, deocamdată doar în limba engleză. Conform articolului pe această temă publicat pe site-ul CHEMICAL WATCH, și mai discutabil este faptul că aceleași asociații care au pus la dispoziție platforma de instruire inițial s-au opus stabilirii unei limite de expunere ocupațională (OEL) pentru diizocianați, fiind astfel considerat, oarecum, ipocrit demersul lor de instruire.
Totuși cadrul strategic al Comisiei 2021-2027 privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) are ca obiectiv stabilirea unei astfel de limite în 2022.
Două asociații din domeniu au lansat asftel o plaformă de instruire, funcțională din 1 noiembrie 2021 (Asociația Europeană a Producătorilor de Diizocianați și Poliol (Isopa) și (Alipa) Asociația Europeană a Producătorilor de Izocianați Alifatici).
Criticile legate de acest subiect se referă la faptul că aceste asociații au susținut introducerea în REACH a acestor restricții, iar acum propun o platformă de instruire contra cost, deocamdată doar în limba engleză. Conform articolului pe această temă publicat pe site-ul CHEMICAL WATCH, și mai discutabil este faptul că aceleași asociații care au pus la dispoziție platforma de instruire inițial s-au opus stabilirii unei limite de expunere ocupațională (OEL) pentru diizocianați, fiind astfel considerat, oarecum, ipocrit demersul lor de instruire.
Totuși cadrul strategic al Comisiei 2021-2027 privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) are ca obiectiv stabilirea unei astfel de limite în 2022.
3 august 2021 documentațiile pentru obținerea avizelor și autorizațiiilor de gospodărire a apelor se pot depune și online
Administrația Națională Apele Române a pus la dispoziție o platformă online pentru depunerea și obținerea avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor în format electronic. În prezent sunt disponibile formulare de solicitare pentru avize (emitere, modificare, transfer, retragere) si autorizații (emitere, modificare, transfer, retragere). Platforma este construită foarte intuitiv și pe înțelesul tuturor, iar utilitatea ei este incontestabilă.
1 IUNIE 2021 îNCEPÂND CU 3 IULIE 2021 AR TREBUI SĂ INTRE ÎN VIGOARE RESTRICȚIILE PRIVIND INTRODUCEREA PE PIAȚA ue A UNOR OBIECTE DE PLASTIC DE UNICĂ FOLOSINȚĂ
Directiva UE 2019/904, așa numita Directivă a plasticului de unică folosință, aduce anumite restricții de consum și de introducere pe piață pentru unele produse din plastic de unică folosință, pentru produse fabricate din materiale plastice oxodegradabile, precum și pentru echipamentele de pescuit care conțin plastic.
Astfel, una din cerințe, în același timp și restricție, este aceea că, până la data de 3 iulie 2021, statele membre EU trebuie să asigure transpunerea articolului 5 din Directivă, respectiv să promoveze acte normative și măsuri administrative de interzicere a introducerii pe piață a produselor din plastic de unică folosință, enumerate în partea B din anexa Directivei, dar și a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile.
Obiectele de plastic de unică folosință enumerate în partea B a anexei, vizate de acest termen limită, sunt: bețișoare pentru urechi, tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești), farfurii, paie pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, recipiente pentru alimente fabricate din polistiren expandat (cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, de exemplu recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare), recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora, pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora.
Chiar dacă nu a avut loc transpunerea acestor cerințe ale Directivei în legislația națională, conform articolului 5, măsurile de interzicere a introducerii pe piață se vor aplica. Prin urmare produsele la care face referire anexa B din Directivă, nu mai pot fi introduse pe piață începând cu 3 iulie 2021.
Astfel, una din cerințe, în același timp și restricție, este aceea că, până la data de 3 iulie 2021, statele membre EU trebuie să asigure transpunerea articolului 5 din Directivă, respectiv să promoveze acte normative și măsuri administrative de interzicere a introducerii pe piață a produselor din plastic de unică folosință, enumerate în partea B din anexa Directivei, dar și a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile.
Obiectele de plastic de unică folosință enumerate în partea B a anexei, vizate de acest termen limită, sunt: bețișoare pentru urechi, tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești), farfurii, paie pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, recipiente pentru alimente fabricate din polistiren expandat (cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, de exemplu recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare), recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora, pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora.
Chiar dacă nu a avut loc transpunerea acestor cerințe ale Directivei în legislația națională, conform articolului 5, măsurile de interzicere a introducerii pe piață se vor aplica. Prin urmare produsele la care face referire anexa B din Directivă, nu mai pot fi introduse pe piață începând cu 3 iulie 2021.
26 FEBRUARIE 2021 REGULAMENT DE PUNERE ÎN APLICARE 2020/2151 REFERITOR LA MARCAREA OBIECTELOR DIN PLASTIC DE UNICĂ FOLOSINȚĂ
Actul normativ european a apărut în decmebrie 2020 și prevede, în mare, că unele produse din plastic de unică folosință nu mai pot fi introduse pe piața UE fără să aibă marcaje care să atragă atenția asupra caracterului nereciclabil și asupra impactului negativ pe care îl au asupra mediului. Spre exemplu, după data de 3 iulie 2021 paharele de unică folosință pentru băuturi, fabricate în întregime din plastic, vor putea fi introduse pe piața UE numai dacă au marcajul de mai jos imprimat sau gravat/gofrat.
13 FEBRUARIE 2021 proiect de ordin referitor la procedura de autorizare de mediu
Proiectul de ordin pentru modificarea procedurii de autorizare pe linie de mediu (Ordinul 1798/2007), în continuarea procedurii de transparență, va fi subiectul unei dezbateri publice în sistem videoconferință, prin intermediul platformei Webex, în data de 17 februarie 2021, ora 11:00.
http://mmediu.ro/articol/mmap-organizeaza-dezbaterea-publica-a-proiectului-de-ordin-de-ministru-pentru-aprobarea-procedurii-de-emitere-a-autorizatiei-de-mediu-in-conformitate-cu-prevederile-legii-52-2003-privind-transparenta-decizionala-in-administratia-publica/4013
Cele mai importante modificări propuse de proiectul de ordin se referă la scoaterea unor activități de sub incidența legislației de autorizare, introducerea altora noi, dar și renunțarea la folosirea codurilor CAEN ca bază pentru identificarea activităților autorizabile.
Toți cei care doresc se pot înscrie pentru participare la adresă de email: [email protected].
http://mmediu.ro/articol/mmap-organizeaza-dezbaterea-publica-a-proiectului-de-ordin-de-ministru-pentru-aprobarea-procedurii-de-emitere-a-autorizatiei-de-mediu-in-conformitate-cu-prevederile-legii-52-2003-privind-transparenta-decizionala-in-administratia-publica/4013
Cele mai importante modificări propuse de proiectul de ordin se referă la scoaterea unor activități de sub incidența legislației de autorizare, introducerea altora noi, dar și renunțarea la folosirea codurilor CAEN ca bază pentru identificarea activităților autorizabile.
Toți cei care doresc se pot înscrie pentru participare la adresă de email: [email protected].
25 DECEMBRIE 2020 proiect de ordin referitor la procedura de autorizare de mediu
Pe site-ul Ministerului Mediului a fost postat proiectul de ordin privind procedura de obținere, revizuire și transfer a autorizației de mediu. Ordinul în vigoare în prezent referitor la această procedură (Ordin 1798/2007) ar fi trebuit de mult timp revizuit, ca urmare a schimbării, încă din anul 2007, a nomenclatorului activităților economice, respectiv a codurilor CAEN autorizabile. Cea mai mare schimbare propusă de proiectul de ordin ar fi aceea ca autorizarea de mediu ar trebui să fie realizată de acum înainte nu după clasificarea CAEN a activităților, ci după denumirea activităților considerate cu impact asupra mediului, asemănător procedurii de obținere a autorizației integarte de mediu din Legea 278/2013 privind emisiile industriale.
Chiar dacă în această fază procedura propusă dezbaterii publice are unele neclarități, apariția noului ordin cu procedura de autorizare era de mult necesară și obligatorie.
Chiar dacă în această fază procedura propusă dezbaterii publice are unele neclarități, apariția noului ordin cu procedura de autorizare era de mult necesară și obligatorie.
16 decembrie 2020 Taxa de 0,8 euro/kg plastic nereciclat – resursă financiara proprie UE, ce trebuie plătită de statele membre
În contextul economiei circulare, problema plasticului care nu poate fi reciclat a fost adusă în discuție în documentele strategice de programare UE, încă din anul 2018, fiind vehiculată ideea introducerii unei taxe la nivelul UE.
În data de 15.12.2020 a apărut în Jurnalul oficial al UE DECIZIA (UE, EURATOM) 2020/2053 A CONSILIULUI din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, care stabilește normele de alocare a resurselor proprii ale Uniunii pentru a asigura finanțarea bugetului anual al Uniunii. Ca parte a pachetului de măsuri de redresare economică post Covid-19, apare și taxa de 0,8 euro/kg pentru deșeurile de ambalaje de plastic care nu pot fi reciclate. Astfel că, în art. 2, alin. 1, lit. c, Decizia mai sus amintită prevede ca resursă finaciară proprie pentru bugetul UE: “aplicarea unei cote de apel uniforme greutății deșeurilor de ambalaje din plastic generate în fiecare stat membru și care nu sunt reciclate. Cota de apel uniformă este de 0,80 EUR pe kilogram. Se aplică o reducere anuală forfetară pentru anumite state membre.”
În document sunt precizate și definițiile plasticului, deșeurilor de ambalaje, reciclării, precum și modul în care se va calcula greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate (diferența dintre greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic generate într-un stat membru într-un an și greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic care sunt reciclate în anul respectiv).
Conform Deciziei, unele state membre au dreptul la o reducere anuală forfetară, exprimată în prețuri curente, care urmează să fie aplicată contribuțiilor lor (de ex. pentru Bulgaria - 22 de milioane EUR, pentru Cehia – 32,18 de milioane EUR, pentru Estonia – 4 milioane EUR, pentru Grecia - 33 de milioane EUR, pentru România - 60 de milioane EUR etc.).
Decizia se aplică de la 1 ianuarie 2021, statele membre au obligația să notifice fără întârziere secretarului general al Consiliului finalizarea procedurilor de adoptare a Deciziei, aceasta intrând în vigoare în prima zi a primei luni care urmează primirii notificării.
Timpul de implementare a acestui documet este foarte scurt și până acum nu au apărut acte normative naționale pe această temă, dar opțiunile de colectare și de plată a taxei pot să fie din bugetul național sau/și dintr-o nouă taxă sau/și din majorarea unei taxe deja existente AFM. Fiind vorba de o taxa pentru ambalaje de plastic nereciclate, este posibil ca în cazul aplicării unei taxe aceasta să se îndrepte spre cei care introduc pe piață națională ambalaje de plastic nereciclabile sau/și spre autoritățile locale.
În data de 15.12.2020 a apărut în Jurnalul oficial al UE DECIZIA (UE, EURATOM) 2020/2053 A CONSILIULUI din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, care stabilește normele de alocare a resurselor proprii ale Uniunii pentru a asigura finanțarea bugetului anual al Uniunii. Ca parte a pachetului de măsuri de redresare economică post Covid-19, apare și taxa de 0,8 euro/kg pentru deșeurile de ambalaje de plastic care nu pot fi reciclate. Astfel că, în art. 2, alin. 1, lit. c, Decizia mai sus amintită prevede ca resursă finaciară proprie pentru bugetul UE: “aplicarea unei cote de apel uniforme greutății deșeurilor de ambalaje din plastic generate în fiecare stat membru și care nu sunt reciclate. Cota de apel uniformă este de 0,80 EUR pe kilogram. Se aplică o reducere anuală forfetară pentru anumite state membre.”
În document sunt precizate și definițiile plasticului, deșeurilor de ambalaje, reciclării, precum și modul în care se va calcula greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate (diferența dintre greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic generate într-un stat membru într-un an și greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic care sunt reciclate în anul respectiv).
Conform Deciziei, unele state membre au dreptul la o reducere anuală forfetară, exprimată în prețuri curente, care urmează să fie aplicată contribuțiilor lor (de ex. pentru Bulgaria - 22 de milioane EUR, pentru Cehia – 32,18 de milioane EUR, pentru Estonia – 4 milioane EUR, pentru Grecia - 33 de milioane EUR, pentru România - 60 de milioane EUR etc.).
Decizia se aplică de la 1 ianuarie 2021, statele membre au obligația să notifice fără întârziere secretarului general al Consiliului finalizarea procedurilor de adoptare a Deciziei, aceasta intrând în vigoare în prima zi a primei luni care urmează primirii notificării.
Timpul de implementare a acestui documet este foarte scurt și până acum nu au apărut acte normative naționale pe această temă, dar opțiunile de colectare și de plată a taxei pot să fie din bugetul național sau/și dintr-o nouă taxă sau/și din majorarea unei taxe deja existente AFM. Fiind vorba de o taxa pentru ambalaje de plastic nereciclate, este posibil ca în cazul aplicării unei taxe aceasta să se îndrepte spre cei care introduc pe piață națională ambalaje de plastic nereciclabile sau/și spre autoritățile locale.
3 noiembrie 2020 companiile care introduc pe piața eu produse cu un conținut mai mare de 0.1% SVHC în greutate trebuie să înregistreze informații despre aceste produse În scip începând cu ianuarie 2021
Conform Directivei cadru 2008/98/EC a deșeurilor toate companiile care introduc pe piața UE produse care conțin substanțe care prezintă îngrijorare (SVHC), în concentrații mai mari decât 0.1% în greutate din produsul respectiv, vor trebui să introducă în baza de date SCIP (Substances of Concern in Articles/Products), începând cu 5 ianuarie 2021. Articolul 9, alin. 1, lit.i) din Directiva cadru a deșeurilor constituie baza legală a acestei solicitări.
Lista SHVC are acum 301 de substanțe/grupuri de substanțe. Procesul de înregistrare este menit să identifice substațele periculoase conținute în articole pe întreg ciclul de viață al produselor, inclusiv în momentul când acestea devin deșeuri, iar conform site-ului ECHA se va organiza pentru părțile interesate un webinar pe această temă în data de 19 noiembrie.
20 septembrie 2020 câteva ong-uri din domeniul chimicalelor militează pentru o taxă internațională pe chimicalele de bază
În grupul de lucru de chimicale al EEB (European Environmental Bureau) este în derulare o campanie referitoare la limitarea utilizării chimicalelor în viața de zi cu zi. O petiție pe această temă poate fi semnată la link-ul:
https://act.wemove.eu/campaigns/no-toxics
Demersurile unor ONG-uri implicate se referă la introducerea unei taxe internaționale pe producția sau folosirea unor chimicale. Scopul acestei taxe ar fi acela de a strânge bani pentru finanțarea managementului chimicalelor și al deșeurilor provenite din chimicale, în țările în curs de dezvoltare.
În timp ce companiile producătoare și distribuitoare de chimicale sunt convinse că această taxa ar fi doar o altă modalitate de a aduna bani, ONG-urile cred că taxa ar descuraja utilizarea substanțelor chimice periculoase pe scara largă, iar banii adunați ar putea fi folosiți pentru găsirea de soluții alternative și pentru managementul deșeurilor rezultate.
https://www.ciel.org/reports/chemicalstax/
În Romania este deja în funcțiune o astfel de contribuție pe chimicale, iar cei care introduc pe piața națională substanțe chimice periculoase pentru mediu au obligații de declarare și plată la Fondul pentru mediu de 2% din valoarea acestor chimicale (funcționează ca si contribuție nu ca și taxă).
https://act.wemove.eu/campaigns/no-toxics
Demersurile unor ONG-uri implicate se referă la introducerea unei taxe internaționale pe producția sau folosirea unor chimicale. Scopul acestei taxe ar fi acela de a strânge bani pentru finanțarea managementului chimicalelor și al deșeurilor provenite din chimicale, în țările în curs de dezvoltare.
În timp ce companiile producătoare și distribuitoare de chimicale sunt convinse că această taxa ar fi doar o altă modalitate de a aduna bani, ONG-urile cred că taxa ar descuraja utilizarea substanțelor chimice periculoase pe scara largă, iar banii adunați ar putea fi folosiți pentru găsirea de soluții alternative și pentru managementul deșeurilor rezultate.
https://www.ciel.org/reports/chemicalstax/
În Romania este deja în funcțiune o astfel de contribuție pe chimicale, iar cei care introduc pe piața națională substanțe chimice periculoase pentru mediu au obligații de declarare și plată la Fondul pentru mediu de 2% din valoarea acestor chimicale (funcționează ca si contribuție nu ca și taxă).
18 august 2020 DEzbateri pe tema SIGURANTEI UTILIZĂRII ȘI clasificării dioxidului de titan in produsele cosmetice
Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor care evaluează în cadrul Comisiei Europene utilizarea chimicalelor în diverse produse a formulat o primă opinie legată de cât de sigură este utilizarea TiO2 în unele aplicații cosmetice, cum ar fi spray-urile de păr. Nano TiO2 în aplicatii cosmetice este deja clasificat ca si cancerigen, iar aceasta noua evaluare acoperă numai situațiile dioxidului de titan non nano. Opinia preliminară se găsește la link-ul de mai jos, dar în principiu, se consideră nesigură pentru sănătate, atât pentru consumatori, cât și a profesioniști, utilizarea spary-urilor cu dioxid de titan pentru păr, dacă acesta se află în produsele de colorare a părului în concentrații de 1.64% pentru consumatori și 1% pentru profestioniștii care folosesc aceste produse.
https://ec.europa.eu/health/scientific_committees/consumer_safety/opinions_en
https://ec.europa.eu/health/scientific_committees/consumer_safety/opinions_en
25 IUNIE 2020 patru noi substanțe chimice au fost introduse pe lista REGULAMENTULUI REACH A SUBTANȚELOR canditate pentru autorizare
Lista substanțelor candidate din Regulamentul REACH conține substanțe chimice periculoase care prezintă un risc mare pentru sănătate și mediu (SHVC), dacă sunt folosite ca atare, în amestecuri sau produse. Incluzând cele 4 noi substanțe, lista așa numitelor SHVC-uri a ajuns să conțină 209 de substanțe, toate vizate pentru a fi autorizate pentru a putea fi utilizate în continuare. Din cele patru noi substanțe incluse acum pe lista substanțelor candidate pentru autorizare, buthylparabenul este utilizat în fabricarea produselor cosmetice, de îngrijire și în industria farmaceutică. Includerea în listă este motivată de efectul negativ asupra sănătății prin perturbarea funcțiilor endocrine. Dacă va intra în procedura de autorizare, folosirea acestuia se va mai putea face doar pe o perioadă limitată de timp.
https://echa.europa.eu/ro/-/candidate-list-update-four-new-hazardous-chemicals-to-be-phased-out
https://echa.europa.eu/ro/-/candidate-list-update-four-new-hazardous-chemicals-to-be-phased-out
25 IUNIE 2020 PUNCTUL DE VEDERE AL ROMÂNIEI PENTRU LEGEA EUROPEANĂ A CLIMEI
Senatul României a adopat recent o Hotărâre publicată în Monitorul Oficial, referitoare la propunerea de Regulament EU pentru atingerea neutralităţii climatice - Legea europeană a climei. Documentul este important pentru toate sectoarele economice deoarece conține punctul de vedere și in acelasi timp susținerea României pentru o viitoare Lege Europeană a Climei al cărei obiectiv strategic pentru anul 2050 este acela ca Europa să tinda spre emisii zero de gaze cu efect de seră, raportat la toate sectoarele (industrie, transport, agricultură, silvicultură, clădiri etc).
18 IUNIE 2020 LEGEA MIROSURILOR
Legea pentru modificarea OUG 195/2005 privind protecția mediului a fost adoptată de Camera Deputaților. Forma trimisă spre promulgare, dacă va fi publicată în această formă, va completa OUG 195/2005 cu o serie de prevederi legate de impactul mirosurilor asupra mediului și asupra sănătății oamenilor. Sunt vizate de lege în primul rând obiectivele economice pentru care s-au întocmit sesizări și reclamații sau în preajma cărora se simt mirosuri specifice, indiferent cum sunt percepute, provenite din procesele tehnologice, activitățile sau serviciile realizate. Conform documentului, acești operatori economici vor trebui să monitorizeze mirosurile, să întocmească planuri de gestionare a disconfortului olfactiv și să gasească soluții de reținere și dirijare a emisiilor și/sau evacuărilor către un sistem adecvat de reducere a mirosului.
În document sunt prevăzute și standardele de evaluare a prezenței mirosurilor și a concentrațiilor acestora, dar și sancțiuni pentru neîntocmirea planului de gestionare a mirosurilor și lipsa automonitorizarii, de la 25000 la 50000 lei.
Sunt incluse mai multe obligații și pentru autorități; acestea vor trebui să previna situațiile de disconfort olfactiv prin luarea măsurilor încă din faza de planificare teritorială (UAT-urile), dar și prin actele de reglementare emise (APM-urile) și controalele efectuate (reprezentanții GNM, ai Direcțiilor de sănătate publică, reprezentații împuterniciți ai UAT-urilor, poliție etc). Legea a fost deja contestată în special de fermieri și chiar dacă va fi promulgată, nu va putea fi aplicată până când, în termen de 180 zile, autoritățile vor elabora și vor aproba prin Hotărâre de Guvern atât conținutul Planului de gestionare a disconfortului olfactiv, cât și metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv.
În document sunt prevăzute și standardele de evaluare a prezenței mirosurilor și a concentrațiilor acestora, dar și sancțiuni pentru neîntocmirea planului de gestionare a mirosurilor și lipsa automonitorizarii, de la 25000 la 50000 lei.
Sunt incluse mai multe obligații și pentru autorități; acestea vor trebui să previna situațiile de disconfort olfactiv prin luarea măsurilor încă din faza de planificare teritorială (UAT-urile), dar și prin actele de reglementare emise (APM-urile) și controalele efectuate (reprezentanții GNM, ai Direcțiilor de sănătate publică, reprezentații împuterniciți ai UAT-urilor, poliție etc). Legea a fost deja contestată în special de fermieri și chiar dacă va fi promulgată, nu va putea fi aplicată până când, în termen de 180 zile, autoritățile vor elabora și vor aproba prin Hotărâre de Guvern atât conținutul Planului de gestionare a disconfortului olfactiv, cât și metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv.
18 IUNIE 2020 directiva privind folosirea nămolului de la stațiile de epurare orășenești - în dezbatere publică
Directiva EU 86/278 referitoare la utilizarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești în agricultura este supusa unei consultari publice de către Comisia Europeană, considerându-se că namolul și-a schimbat semnificativ calitatea și tipul de contaminanți (de ex. ca urmare a concentrațiilor mari de microplastic și reziduuri farmaceuice din apele uzate menajere). Prin acest demers se urmărește identificarea punctelor slabe si a oportunităților de îmbunătățire în reglementarea utilizării nămolului de la stațiile de epurare orășenești în agricultură, așa încât să fie cât mai sigure pentru protecția mediului și sănătatea oamenilor. https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12328-Evaluation-of-the-Sewage-Sludge-Directive-86-278-EEC-
18 IUNIE 2020 cHEMSCORE - INSTRUMENT DE CLASIFICARE A SUSTENABILITATII PRODUCATORILOR DE CHIMICALE
"Chemscore" este un nou instrument de clasificare a sustenabilitatii celor mai mari companii de produse chimice din lume. Clasamentul se publica mai nou in fiecare an si este util atat pentru cei care utilizeaza chimicale in procesele de productie, dar si pentru publicul larg, furnizorii de chimicale putand fi astfel alesi in cunostinta de cauza. Obiectivul principal al acestui clasament este determinarea companiilor producatoare de chimicale să-și dovedească disponibilitatea pentru a indrepta producția într-o direcție cat mai durabilă și cu cât mai puține consecințe pentru mediul înconjurător, angajați și cetățeni. La link-ul de mai jos se pot verifica câștigătorii acestui clasament în anul 2020, scorul fiind acordat pe o scara de la A la D, unde A este cel mai bine, iar D cel mai rău: https://chemscore.chemsec.org/reports/
14 iunie 2020 ghid pentru încadrarea și codificarea deee-urilor
DEEE-urile, de cele mai multe ori, sunt formate din componente cu conținut substanțe periculoase sau cu POPs (poluanți organici persistenți). Un studiu realizat de Agenția de Mediu din UK consideră că unele carcase de plastic sau plăcile de circuite integrate pot conține POPs-uri și, prin urmare, DEEE-urile respective ar trebui încadrate ca deșeuri periculoase, dacă nivelurile de concentrații de substanțe periculoase sau POPs sunt peste o anumită valoare prevăzuta în Regulamentul 1357/2014. Clasificarea DEEE-urilor pe categorii periculoase/nepericuloase, așa cum Agenția de Mediu UK a publicat în cel mai recent ghid, se află la link-ul de mai jos:
https://www.gov.uk/how-to-classify-different-types-of-waste/electronic-and-electrical-equipment
https://www.gov.uk/how-to-classify-different-types-of-waste/electronic-and-electrical-equipment
7 iunie 2020 UN NOU PROGRAM DE FINANȚARE DIN FONDURI AFM pentru îmbunătățirea eficienței iluminatului public
În Monitorul Oficial a fost publicat Ghidul de finanțare privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, Ordinul 1162/2020. Finanţarea Programului se realizează din veniturile rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră încasate la Fondul pentru mediu. Pot aplica pentru finațare UAT-urile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate din art. 10 al ghidului, iar printre categoriile de cheltuieli eligibile se numără proiectarea, consultanța, achiziționarea și instalarea becurilor de tip LED, a sistemului de dimare etc.
14 MAI 2020 PROIECT DE ORDIN DE ATESTARE PENTRU INSTITUȚII PUBLICE ȘI PRIVATE ÎN DOMENIUL GOSPODĂRIRII APELOR
Pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost postat pentru dezbatere publică proiectul de ordin conținând regulamentul și procedura de atestare pentru întocmirea studiilor și documentațiilor în domeniul gospodăririi apelor.
http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-regulamentului-privind-organizarea-activitatii-de-atestare-a-institutiilor-publice-sau-private-specializate-in-elaborarea-documentatiilor-pentru-fundamentarea-solicitarii-avizului-de-gospodarire-a/3301
Proiectul de ordin nu aduce modificări importante vechii proceduri, însă nu prevede nimic legat de domeniul experților desemnați prin Legea 292/2018, care prevede că studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă ar trebui întocmite de experţi a căror competenţă este recunoscută conform legislaţiei specifice în vigoare (a se vedea art. 4, 6, 12 și 13 din lege). Astfel că, în continuare, acest domeniu de atestare ar rămâne neacoperit de legislație.
http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-regulamentului-privind-organizarea-activitatii-de-atestare-a-institutiilor-publice-sau-private-specializate-in-elaborarea-documentatiilor-pentru-fundamentarea-solicitarii-avizului-de-gospodarire-a/3301
Proiectul de ordin nu aduce modificări importante vechii proceduri, însă nu prevede nimic legat de domeniul experților desemnați prin Legea 292/2018, care prevede că studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă ar trebui întocmite de experţi a căror competenţă este recunoscută conform legislaţiei specifice în vigoare (a se vedea art. 4, 6, 12 și 13 din lege). Astfel că, în continuare, acest domeniu de atestare ar rămâne neacoperit de legislație.
12 MAI 2020 OU 67/2020 PRELUNGESTE VALABILITATEA DOCUMENTELOR EMISE DE INSTITUTUL "CANTACUZINO"
Prin Ordonanța militară 4/2020, conform art. 10, avizarea și autorizarea substanțelor și produselor biocide, pe perioada stării de urgență, a fost trecută de la Comisia de Biocide de la Ministerul Sănătății la Institutul "Cantacuzino". Nou apăruta OU 67/2020 prevede ca toate documentele emise in baza prevederilor Ordonanței militare 4/2020, pe tema biocidelor, își păstrează valabilitatea 12 luni de la data emiterii (avize, buletine de analiza etc).
28 APRILIE 2020 PE SITE-UL MINISTERULUI MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR A FOST PUBLICAT, PENTRU DEZBATERE PUBLICĂ, PROIECTUL DE ORDIN REFERITOR LA METODOLOGIA DE EVALUARE A SITURILOR CONTAMINATE
Proiectul de ordin propune metodologia de investigare a siturilor contaminate și potențial contaminate, conform cerințelor din Legea 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate. Un capitol special este dedicat metodologiei de atestare a persoanelor fizice și juridice pentru elaborarea studiilor legate de investigarea siturilor contaminate, în prezent neexistând atestări pentru acest domeniu și fiind astfel imposibil de aplicat legea. http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-metodologiei-de-investigare-a-siturilor-potential-contaminate-si-a-celor-contaminate/3266
7 MARTIE 2020 DOUA ACTE NORMATIVE IMPORTANTE AU FOST PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL IN SAPTAMANA 1-7 MARTIE 2020
Pentru cei care activeaza in domeniul protectiei mediului sau deruleaza planuri, proiecte sau activitati cu impact asupra mediului informam in legatura cu aparitia a doua acte normative:
1. Hotararea 157/2020 pentru modificarea HG 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, precum şi pentru modificarea şi completarea HG 1093/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă – de importanta pentru:
1. Hotararea 157/2020 pentru modificarea HG 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, precum şi pentru modificarea şi completarea HG 1093/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă – de importanta pentru:
- operatorii economici care utilizeaza chimicale sau genereaza anumite categorii de pulberi sau agenti biologici la locurile de munca sau care desfasoara activitati inscrise in anexa 1 din HG 1093/2006 (riscuri la agenti cancerigeni/mutageni la locurile de munca)
- cabinetele de medicina muncii
- autoritatile de sanatate, de protectia muncii (ITM)
- consultanti de mediu certificati pentru procedurile de “evaluare adecvata”,
- autoritati de mediu, de ape si de arii naturale protejate
- toti cei care initiaza si urmeaza sa implementeze planuri sau proiecte in arii naturale protejate de interes comunitar.
14 FEBRUARIE 2020 Proiect de ordin pentru aplicarea vizei anuale pe autorizatia/autorizatia integrata de mediu
Conform Legii 219/2019 de modificare și completare a OUG 195/2005 privind protecția mediului, obţinerea vizei anuale este obligatorie pentru toate autorizaţiile de mediu şi autorizaţiile integrate de mediu (atât pentru cele emise înainte de intrarea în vigoare a ordinului, cât şi pentru cele emise după intrarea acestuia în vigoare). Astfel ca pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost publicat un Proiect de Ordin referitor la procedura vizării anuale. In proiect nu sunt incluse și prevederi referitoare la procedura de schimbare a valabilității autorizațiilor/autorizațiilor integrate de mediu (conform art. II, alin. 2, legea 219/2019). Mai multe în documentul alăturat....
http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-procedurii-pentru-aplicarea-vizei-anuale-a-autorizatiei-de-mediu-si-autorizatiei-integrate-de-mediu/3182
http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-procedurii-pentru-aplicarea-vizei-anuale-a-autorizatiei-de-mediu-si-autorizatiei-integrate-de-mediu/3182
8 DECEMBRIE 2019 Deseurile aduse din Marea Britanie in Suedia pentru incinerare vor fi taxate cu circa 6 lire/tona, incluzand combustibilul derivat din deseuri (RDF)
Taxa a fost aprobata in data de 4 decembrie 2019 de guvernul suedez, iar legea va intra in vigoare de la 1 aprilie 2020 si se asteapta ca taxa sa creasca pentru urmatorii ani. Chiar daca mai multe oganizatii au criticat aceasta taxa, ca fiind un instrument ineficient pentru scopurile propuse, oficialii suedezi spun ca taxa va fi folosita pentru ca Suedia sa poata atinge obiectivele naționale privind schimbarile climatice, energia și pentru reducerea poluarii. In anul 2018 Marea Britanie a exportat in Suedia 750000 tone de RDF. In anul 2018 Suedia a depozitat mai putin de 1 % din deseurile generate, circa 48,5 % au fost incinerate, iar rata de reciclare a fost de 50,8 %.
https://www.letsrecycle.com/news/latest-news/sweden-confirms-efw-tax-from-april-2020/
https://www.letsrecycle.com/news/latest-news/sweden-confirms-efw-tax-from-april-2020/
27 OCTOMBRIE 2019 Au fost publicate doua noi Decizii Europene de interes pentru raportarea emisiilor de catre statele mebrie UE
Decizia 1741/23-sept-2019 este de interes pentru agentii economici care intra sub incidenta obligatiilor de raportare EPRTR (in temeiul Directivei IED transpusa prin legea 278/2013 privind emisiile industriale) si cuprinde noul format de raportare in “Registrul EPRTR”, ca urmare a modificarii aduse Regulamentului 166/2006 (prin Regulamentul 2019/1010). Prima raportare in acest format se va realiza pe anul 2019, pana la 30 septembrie 2020 sau 30 noiembrie, dupa caz.
Decizia 1713/oct-2019 referitoare la formatul de raportare a emisiilor de CO pentru agentii economici care detin instalati medii de ardere, asa cum sunt acestea definite de Directiva 2015/2193 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere. Directiva instituie obligatia monitorizarii emisiilor de CO provenite de la instalatiile medii de ardere (instalațiile de ardere cu o putere termică instalată mai mare sau egală cu 1 MW și mai mică de 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat). Chiar daca Directiva (si legea 188/2018) nu prevede limite de emisie pentru CO (asa cum sunt prevazute pentru pulberi, NOx si SO2), informatiile referitoare la estimarile emisiilor de CO trebuie transmise CE pentru anul 2019, pana cel tarziu la 1 ianuarie 2021.
Decizia 1713/oct-2019 referitoare la formatul de raportare a emisiilor de CO pentru agentii economici care detin instalati medii de ardere, asa cum sunt acestea definite de Directiva 2015/2193 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere. Directiva instituie obligatia monitorizarii emisiilor de CO provenite de la instalatiile medii de ardere (instalațiile de ardere cu o putere termică instalată mai mare sau egală cu 1 MW și mai mică de 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat). Chiar daca Directiva (si legea 188/2018) nu prevede limite de emisie pentru CO (asa cum sunt prevazute pentru pulberi, NOx si SO2), informatiile referitoare la estimarile emisiilor de CO trebuie transmise CE pentru anul 2019, pana cel tarziu la 1 ianuarie 2021.
4 OCTOMBRIE 2019 Comisia Europeana a adoptat noi Regulamente in domeniul proiectarii EEE-urilor
Tintind efectul combinat a doua acte normative (Regulamentul privind etichetarea energetica si Directiva privind proiectarea ecologica a produselor), la data de 1 octombrie 2019, Comisia Europeana a adoptat zece Regulamente de punere în aplicare a proiectării ecologice, care stabilesc cerinte obligatorii pentru unele categorii de produse din domeniul EEE-urilor, cum ar fi frigidere, mașini de spălat si mașini de spălat vase, ecrane electronice (inclusiv televizoare), surse de lumină, surse de alimentare externe, motoare electrice, frigidere de supermarket-uri, distribuitoare automate pentru băuturi reci, transformatoare de putere, echipamente de sudare etc.
Dintre cele zece Regulamente, doar doua sunt total noi, restul revizuiesc Regulamente si cerinte deja existente. Cerintele sunt enumerate in anexele Regulamentelor si se refera in principal la:
Cele 10 Regulamente urmeaza sa fie publicate in Jurnalul Oficial al UE, iar apoi, in 20 zile, sa intre in vigoare. Aplicarea efectiva a acestor Regulamente este propusa a fi incepand cu septembrie, 2021.
https://ec.europa.eu/energy/en/regulation-laying-down-ecodesign-requirements-1-october-2019
Dintre cele zece Regulamente, doar doua sunt total noi, restul revizuiesc Regulamente si cerinte deja existente. Cerintele sunt enumerate in anexele Regulamentelor si se refera in principal la:
- eficienta energetica a acestor produse
- consumul de apa (in cazul masinilor de splat)
- abordari mai clare privind reparabilitatea și reciclabilitatea, reutilizarea, gestionarea deșeurilor
- durata de viață.
Cele 10 Regulamente urmeaza sa fie publicate in Jurnalul Oficial al UE, iar apoi, in 20 zile, sa intre in vigoare. Aplicarea efectiva a acestor Regulamente este propusa a fi incepand cu septembrie, 2021.
https://ec.europa.eu/energy/en/regulation-laying-down-ecodesign-requirements-1-october-2019
29 SEPTEMBRIE 2019 A fost publicata statistica Eurostat pentru ambalaje-deseuri de ambalaje pentru anul 2017
Conform datelor publicate in 13 septembrie 2019 pe platforma Eurostat, in anul 2017 in intreaga Europa s-au generat cu circa 1,750,000 tone de deseuri de ambalaje mai mult decat in anul 2016. Din statistica pentru anul 2017 lipsesc insa informatiile referitoare la deseurile de ambalaje ale unor tari (ex . Cipru, Malta, Norvegia, dar si Romania). Majoritatea tarilor din EU si-au mentinut in anul 2017 rata reciclarii, fata de anul 2016. Tarile care si-au imbunatatit rata de reciclare a deseurilor de ambalaje in anul 2017, comparativ cu anul 2016, sunt Belgia - 83.8% si Suedia - 71.7%.
https://ec.europa.eu/eurostat/web/waste/news
https://ec.europa.eu/eurostat/web/waste/news
23 SEPTEMBRIE 2019 A fost publicat Ordinul cu textul Conventiei de la Helsinki referitoare la efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale
Ordinul 1131/2019, publicat in Monitorul Oficial 731/5 sept. 2019, transpune in legislatia nationala anexa 1 a Convenţiei asupra efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale (Helsinki, 17 martie 1992). Partile semnatare ale Conventiei ar trebui sa utilizeze Sistemul global armonizat de clasificare şi etichetare a substanţelor chimice (ST/SG/AC.10/30/Rev.4 - al Natiunilor Unite) care intra sub incidenta acestei coventii. Anexa 1 in fapt contine toate substantele si amestecurile periculoase, definite de legislatia SEVESO, aferente incadrarii amplasamentelor de nivel superior.
7 SEPTEMBRIE 2019 A fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului Proiectul de Ordin de modificare a metodologiei de calcul a taxelor si contributiilor la AFM
Mult asteptatul proiect de Ordin de modificare si completare a metodologiei de calcul a contributiilor si taxelor la Fondul pentru mediu, ca urmare a aparitiei in iulie a OU 50/2019, include prevederi legate de modul de calcul si declarare a contributiei AFM de 2% - retinere la sursa - pentru vanzarea tuturor deseurilor de catre generatori. Aplicarea acestei contributii pentru toate deseurile vandute afecteaza intregul lant al deseurilor, de la generatori, colectori, comercianti care intra sau nu fizic in posesia deseurilor, pana la valorificatori si reciclatori si, nu in ultimul rand, la operatori de salubritate, ADI-uri si OIREP-uri. Observatiile la acest proiect de act normativ se pot depune in termen de 10 zile la adresa indicata de pe site-ul Ministerului Mediului.
http://www.mmediu.ro/articol/mm-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-de-ministru-pentru-modificarea-anexei-la-ordinul-ministrului-mediului-si-gospodaririi-apelor-nr-578-2006-pentru-aprobarea-metodologiei-de-calcul-al-contributiilor-si-taxelor-datorate-la-fondul-pentru-mediu/3084
http://www.mmediu.ro/articol/mm-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-de-ministru-pentru-modificarea-anexei-la-ordinul-ministrului-mediului-si-gospodaririi-apelor-nr-578-2006-pentru-aprobarea-metodologiei-de-calcul-al-contributiilor-si-taxelor-datorate-la-fondul-pentru-mediu/3084
31 AUGUST 2019 In iunie 2019 a fost publicata statistica Eurostat referitoare la deseurile municipale si ratele de tratare a acestor deseuri pentru anul 2017. In Romania a crescut rata de reciclare a deseurilor municipale de la 6.4 % in 2016 la 7.27% in 2017.
|
|
Datele oficiale pentru anul 2017 publicate de Eurostat la sfarsitul lunii iunie 2019 sugereaza faptul ca Romania a facut progrese la reciclarea deseurilor municipale, dar se afla in continuare la capatul clasamentului european. Cu un total de 5325 mii tone deseuri municipale raportate ca generate in anul 2017, din care 3770 mii tone depozitate si 387 mii tone reciclate, Romania se afla mult sub rata de reciclare a celui mai mare generator de deseuri din EU - Germania (49.13%), dar si a EU 28 (~30%), a Austriei (~26%) sau chiar a Bulgariei (26.85%), ocupand insa loc fruntas la cantitatile de deseuri municipale depozitate (70.8%).
Conform datelor Eurostat, cea mai buna performanta din EU, dupa Germania, se pare ca o are Austria, cu o rata de depozitare a deseurilor municipale de (2%) si o rata de valorificare (reciclare, compostare, recuperare energetica) de 57%. |
Toate informatiile sunt puse la dispozitia publicului larg intr-o frumoasa baza de date, de unde se pot extrage rapoarte pe ani, tari si tipuri de operatii de tratate (reciclare, incinerare cu recuperare energie, compost etc) pentru perioada 2005-2017.
Un indicator care insa contrariaza toate aceste rezultate, este cel referitor la cantitatea de deseuri municipale generata/cap de locuitor, pentru care Romania apare ca statul european cu cea mai mica valoare la nivel de 2017, respectiv 272 kg/cap de locuitor, fata de media EU 486 kg/cap locuitor, Germania 633 kg/cap de locuitor, Bulgaria 435 kg/cap de locuitor. https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do |
31 AUGUST 2019 Se propune modificarea Legii picnicului
Pe site-ul Ministerului Mediului a fost publicat un proiect de modificare a legii picnicului, respectiv a legii 54/2012. Completarile si modificarile se refera cu precadere la colectarea selectiva de deseurilor pe minim trei fractii reciclabile, deseuri biodegradabile si nereciclabile si interzicerea utilizarii in cadrul evenimentelor publice a ambalajelor de unica folosinta pentru produsele alimentare sau băuturile comercializate sau oferite gratuit de organizatori.
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2019-08-30_Proiect%20lege%20modificare%20legea%20picnicului.pdf
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2019-08-30_Proiect%20lege%20modificare%20legea%20picnicului.pdf
24 AUGUST 2019 Datele privind emisiile la nivel european, prin registrul E-PRTR, pentru anul 2017, sunt disponibile acum online
Registrul E-PRTR este destinat să ofere cetățenilor informații despre emisiile unor activități industriale în mediu (aer, apa si sol), la nivel european. Aceste activități se referă la nouă sectoare de activitate.
Obiectivele economice din cele nouă sectoare de activitate, care depășesc anumite limite de emisie pentru anumiți poluanți în aer, apă și sol (sunt supuși procedurilor de raportare 91 de poluanți), trebuie să transmită anual autorităților de mediu rapoarte pe această temă, aceste date fiind apoi centralizate la nivel european, pe o platformă electronică.
De curând au fost publicate datele pentru anul 2017, astfel că, cetățenii europeni interesați au acces la aceste informații privind cantitățile de poluanți din instalațiile industriale din regiunea sau țara lor, care pot fi comparate cu alte obiective din toată Europa, inclusiv privind tendința emisiilor de-a lungul anilor (2009-2017). Raportarea emisiilor prin E-PRTR nu implică neapărat faptul că respectiva instalație produce poluarea mediului.
Obiectivele economice din cele nouă sectoare de activitate, care depășesc anumite limite de emisie pentru anumiți poluanți în aer, apă și sol (sunt supuși procedurilor de raportare 91 de poluanți), trebuie să transmită anual autorităților de mediu rapoarte pe această temă, aceste date fiind apoi centralizate la nivel european, pe o platformă electronică.
De curând au fost publicate datele pentru anul 2017, astfel că, cetățenii europeni interesați au acces la aceste informații privind cantitățile de poluanți din instalațiile industriale din regiunea sau țara lor, care pot fi comparate cu alte obiective din toată Europa, inclusiv privind tendința emisiilor de-a lungul anilor (2009-2017). Raportarea emisiilor prin E-PRTR nu implică neapărat faptul că respectiva instalație produce poluarea mediului.
21 AUGUST 2019 Directiva 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului
Directiva 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului a fost publicată în iunie în Jurnalul Oficial al UE, intră în vigoare la 3 iulie 2019 și are termen de transpunere în legislația națională data de 3 iulie 2021.
https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2019/904/oj
Directiva se referă în principal la interzicerea introducerii unor obiecte de plastic de unică folosință (începînd cu 3 iulie 2021) pe piețele naționale ale statelor membre UE, dar și la condiții de marcare și la obiective de colectare separată în vederea reciclării, în cazul în care aceste obiecte de plastic de unică folosință pot fi totuși introduse pe piața națională. Actul normativ are efecte asupra operatorilor economici “producători” de obiecte de plastic de unică folosință, așa cum sunt aceștia definiți în art. 3, alin. 11 al Directivei, dar și asupra distribuitorilor și utilizatorilor, inclusiv asupra consumatorilor finali de astfel de obiecte de plastic. Mai multe informații despre subiect sunt oferite în materialul alaturat.
https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2019/904/oj
Directiva se referă în principal la interzicerea introducerii unor obiecte de plastic de unică folosință (începînd cu 3 iulie 2021) pe piețele naționale ale statelor membre UE, dar și la condiții de marcare și la obiective de colectare separată în vederea reciclării, în cazul în care aceste obiecte de plastic de unică folosință pot fi totuși introduse pe piața națională. Actul normativ are efecte asupra operatorilor economici “producători” de obiecte de plastic de unică folosință, așa cum sunt aceștia definiți în art. 3, alin. 11 al Directivei, dar și asupra distribuitorilor și utilizatorilor, inclusiv asupra consumatorilor finali de astfel de obiecte de plastic. Mai multe informații despre subiect sunt oferite în materialul alaturat.
16 AUGUST 2019 Patru noi substante au fost incluse pe lista "substantelor candidate - SHVC - substances of very high concern" pentru autorizare sub Regulamentul REACH
Conform art. 59, alin. 10 din Regulamentul REACH, lista "substantelor candidate (SHVC)" pentru autorizare este o lista, in prezent de 201 substante, care prezinta riscuri pentru sanatate si mediu (sunt cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, categoria 1A sau 1B, sunt persistente, bioacumulative și toxice sau foarte persistente și foarte bioacumulative). Aceste substante de fapt sunt "candidate" sa nu mai poata fi utilizate fara avea o autorizatie. Scopul procedurii de autorizare este acela de a asigura că substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC) sunt inlocuite progresiv cu substanțe sau tehnologii mai puțin periculoase, în cazul în care sunt disponibile alternative fezabile din punct de vedere tehnic și economic. Dintre cele patru substante incluse recent (iulie 2019) pe lista SHVC, mai cunoscuta este 4-tert-buthyl phenolul (CAS: 98-54-4) folosit la scara larga in vopsele, polimeri, adezivi sau pentru sinteza altor substante. Motivul de introducere pe lista SHVC este legat de efectele negative ce le poate avea asupra mediului si sanatatii prin disfunctii endocrine.
4 AUGUST 2019 Pe site-ul EWRN a fost publicat un nou ghid referitor la incadrarea EEEE-urilor
European WEEE Registers Network este o retea europeana a autoritatilor care gestioneaza Registrele Nationale ale Producatorilor de EEE, asa cum sunt acestia definiti de Directiva EEE si de legislatia nationala (OU 5/2015, cu modificarile si completarile ulterioare) si este formata dintr-un grup de experti care asigura schimbul oficial de informatii pe tema EEEE-DEEE. https://www.ewrn.org/
Ultima publicatie aparuta pe site in luna iulie 2019 este pe tema incadrarii EEE-urilor sub incidenta Directivei, mai ales ca urmare a neclaritatilor si confuziilor create de incadrarea, in anumite situatii, a componentelor elctrice si electronice ca EEEE-uri, sub incidenta Directivei. Conform ghidului, se precizeaza astfel ca de fapt componentele electrice si electronice sunt articolele care, atunci când sunt asamblate, permit unui EEE să funcționeze corect, iar cele introduse pe piață nationala separat, pentru a putea fi utilizate pentru fabricarea și/sau repararea unui EEE, nu intră în sfera de aplicare a directivei, cu excepția cazului în care au o funcție independentă. La sfarsitul ghidului sunt prezentate si cateva exemple de componente (care nu intra sub incidenta scopului Directivei) versus echipamente care intra sub incidenta Directivei.
https://www.ewrn.org/fileadmin/ewrn/content/documents/190612_EWRN_guidance_document_components_EEE_fin.pdf
Ultima publicatie aparuta pe site in luna iulie 2019 este pe tema incadrarii EEE-urilor sub incidenta Directivei, mai ales ca urmare a neclaritatilor si confuziilor create de incadrarea, in anumite situatii, a componentelor elctrice si electronice ca EEEE-uri, sub incidenta Directivei. Conform ghidului, se precizeaza astfel ca de fapt componentele electrice si electronice sunt articolele care, atunci când sunt asamblate, permit unui EEE să funcționeze corect, iar cele introduse pe piață nationala separat, pentru a putea fi utilizate pentru fabricarea și/sau repararea unui EEE, nu intră în sfera de aplicare a directivei, cu excepția cazului în care au o funcție independentă. La sfarsitul ghidului sunt prezentate si cateva exemple de componente (care nu intra sub incidenta scopului Directivei) versus echipamente care intra sub incidenta Directivei.
https://www.ewrn.org/fileadmin/ewrn/content/documents/190612_EWRN_guidance_document_components_EEE_fin.pdf
30 IUNIE 2019 Decizie UE 2019/1004 referitoare la modul de calcul al ratelor de reciclare si raportare a deseurilor, in baza Directivei Deseurilor
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1004 A COMISIEI din 7 iunie 2019 se refera la modul in care se calculeaza ratele de reciclare pentru deseurile municipale (pe tipuri de material), pentru biodeseuri, pentru metale (dupa incinerarea deseurilor municipale) si pentru DEEE-uri. Decizia defineste termeni ca punct de masurare, punct de calculare etc. si stabileste ca unitatea demasura pentru raportare este una de masa, respectiv tone. De asemenea, este prezentat formatul de raportare si de verificare a datelor de catre statele membre EU. Documentul este important in primul rand pentru autoritatile de mediu, pentru autoritatile publice locale, dar si pentru operatorii de salubritate si ADI-uri.
30 IUNIE 2019 Doua proiecte de legi de modificare a legii mediului si a legislatiei ariilor naturale protejate
Odata cu publicarea in Monitorul Oficial a Deciziei de neconstitutionalitate a OU 75/2018 si a legii de aprobare aferente (care prevad vizarea anuala a autorizatiilor/ autorizatiilor integrate de mediu pentru a-si pastra valabilitatea), autoritatile au la dispozitie din 3 iunie pana in 18 iulie sa reglementeze situatia. OU 75/2018 a fost declarata neconstitutionala nu pe fond, ci in integralitatea sa. Astfel un nou proiect de lege initiat de trei deputati ALDE a fost inaintat Senatului Romaniei. Proiectul de lege are un text aproximativ similar celui din OU 75/2018 din punct de vedere al vizelor anuale ale autorizatiilor/autorizatiilor integrate de mediu, cu unele mici exceptii:
In acelasi context al neconstitutionalitatii OU 75/2018 a fost inaintat la Senat si un proiect de lege pentru modificarea legislatiei ariilor naturale protejate.
http://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2019/b258.pdf
- Vizarea anuala se propune a fi tarifata
- Titularii de autorizatii de mediu ar putea opta pentru schimbarea valabilitatii AM/AIM pentru o perioada nedeterminata, cu conditia obtinerii vizei anuale, fara a parcurge procedura de reautorizare. Daca nu s-ar opta pentru schimbarea valabilitatii AM/AIM, titularii ar trebui sa solicite o noua autorizatie/autorizatie integrata de mediu, cu 6 luni inaintea expirarii celei existente. Conform proiectului de lege, obtinerea vizei anuale este insa obligatorie in orice situatie.
In acelasi context al neconstitutionalitatii OU 75/2018 a fost inaintat la Senat si un proiect de lege pentru modificarea legislatiei ariilor naturale protejate.
http://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2019/b258.pdf
12 MAI 2019 Modificarea Deciziei UE referitoare la modul de raportare a informatiilor legate de reciclarea/recuperarea deseurilor de ambalaje
In Jurnalul Oficial al UE din 24 aprilie 2019, a fost publicata DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/665 a CE de modificare a Deciziei 2005/270/CE de stabilire a modului de raportare a deseurilor de ambalaje si a obiectivelor prevazute de Directiva 94/62/CE, cu modificarile si completarile ulterioare, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.
Chiar daca Decizia vizeza in primul rand autoritatile, fiind explicat modul in care acestea trebuie sa raporteze Comisiei Europene realizarea obiectivelor de valorificare/reciclare a deseurilor de ambalaje prevazute de Directiva, documentul este relevant si pentru toti cei care introduc pe piata nationala ambalaje/produse ambalate si au obligatii prevazute de legislatia AFM si a ambalajelor.
Sunt aduse mai multe modificari importante Deciziei initiale, in special cu privire la modul in care statele membre trebuie sa calculeze obiectivele de reciclare si de recuperare (valorificare energetica) pentru deseurile de ambalaje. Prin inlocuirea totala a art. 2, alin. 1 din Decizia initiala (definirea termenilor), sunt introdusi noi termeni pentru calculul obiectivelor, ca de exemplu “punct de calculare” (art. 6c, alin. (1)-lit.a si anexa II din noua Decizie) si “punct de masurare” (art. 6c, alin. (1), lit.b din noua Decizie): ex. "punct de calculare inseamnă punctul in care materialele de deseuri de ambalaje intră in operatiunea de reciclare prin care deseurile sunt reprelucrate in produse, materiale sau substante care nu sunt deseuri sau punctul in care materialele de deseuri inceteaza sa fie considerate deseuri in urma unei operatiuni de pregatire inainte de a fi reprelucrate".
Este astfel deosebit de interesanta, in contextul articolului 6c, alin.(1) si al anexei II din Decizie, abordarea punctului de calculare pentru plastic, lemn, sticla si metal.
Chiar daca Decizia vizeza in primul rand autoritatile, fiind explicat modul in care acestea trebuie sa raporteze Comisiei Europene realizarea obiectivelor de valorificare/reciclare a deseurilor de ambalaje prevazute de Directiva, documentul este relevant si pentru toti cei care introduc pe piata nationala ambalaje/produse ambalate si au obligatii prevazute de legislatia AFM si a ambalajelor.
Sunt aduse mai multe modificari importante Deciziei initiale, in special cu privire la modul in care statele membre trebuie sa calculeze obiectivele de reciclare si de recuperare (valorificare energetica) pentru deseurile de ambalaje. Prin inlocuirea totala a art. 2, alin. 1 din Decizia initiala (definirea termenilor), sunt introdusi noi termeni pentru calculul obiectivelor, ca de exemplu “punct de calculare” (art. 6c, alin. (1)-lit.a si anexa II din noua Decizie) si “punct de masurare” (art. 6c, alin. (1), lit.b din noua Decizie): ex. "punct de calculare inseamnă punctul in care materialele de deseuri de ambalaje intră in operatiunea de reciclare prin care deseurile sunt reprelucrate in produse, materiale sau substante care nu sunt deseuri sau punctul in care materialele de deseuri inceteaza sa fie considerate deseuri in urma unei operatiuni de pregatire inainte de a fi reprelucrate".
Este astfel deosebit de interesanta, in contextul articolului 6c, alin.(1) si al anexei II din Decizie, abordarea punctului de calculare pentru plastic, lemn, sticla si metal.
6 MAI 2019 Recomandari privind aplicarea OU 74/2018, modificata si aprobata de Legea 31/2019
Datorita problemelor de implementare a OU 74/2018, aprobata cu modificari de Legea 31/2019, pentru modificarea Legii 211/2011 a deseurilor, a Legii 249/2015 a ambalajelor/deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, Ministerul Mediului a publicat pe propriul site un ghid de implementare, sub forma de Recomandari, util mai ales pentru UAT-uri/ADI-uri si operatori de salubritate, care trebuie sa aplice tarife diferentiate de salubritate pentru deseuri reciclabile si nereciclabile, conform instrumentului economic “platesti cat arunci”, prevazut de Legea 211/2011.
Veti regasi in acest document precizari referitoare la:
Veti regasi in acest document precizari referitoare la:
- modul de calcul al obiectivului de pregatire pentru reutilizare si reciclare
- indicatori de performanta pentru operatorii de salubritate si masuri ce trebuie realizate in baza acestei legi de UAT-uri si ADI-uri (inclusiv masuri ce trebuie incluse in contractele de delegare, modificarea Regulamentului serviciului de salubrizare, dar si prevederi referitoare la modul de actualizare a diverselor categorii de contracte incheiate de UAT-uri cu operatorii de salubritate)
- costurile cu contribuția pentru economia circulară care trebuie incluse în taxa/tariful perceput de la beneficiarii serviciului de salubrizare
- modul in care trebuie refelectate costurile cu contributia pentru economia circulara in tariful de salubrizare
- tarifele distincte pentru gestionarea deseurilor reciclabile si pentru gestionarea deseurilor menajere si modul de aprobare a acestora, atat pentru utilizatorii casnici, cat si pentru cei non-casnici
- modul de plata de catre OIREP-uri a costurilor nete de gestionare a deșeurilor de ambalaje din deșeurile municipale
30 APRILIE 2019 Comunicarea Comisiei EU catre Parlament, Consiliu si Comitetul economic si social pe tema abordarii strategice in EU a riscurilor legate de prezenta unor medicamente de uz uman sau veterinar in mediul inconjurator
Dintre consecintele deja recunoscute pe aceasta tema amintim, spre exemplu, faptul ca pestii masculi expusi la ingredientul principal din pilula contraceptiva pot deveni feminizati ca urmare a efectelor asupra sistemului endocrin, fiind afectata astfel capacitatea populatiei de pesti de a se reproduce.
Comunicarea a fost postata in data de 11 martie 2019 pe site-ul Comisiei Europene - Environment si are la baza art. 8c din Directiva substantelor prioritare, CE angajandu-se sa adopte strategii ca urmare a faptului ca au fost gasite reziduuri ale mai multor substante farmaceutice (analgezice, contraceptive, antimicrobiene, antidepresive etc.) in apele de suprafata, subterante, in soluri sau in tesuturi animale.
Medicamentele pot ajunge in apele de suprafata prin substanta activa din acestea, care este, in mare masura (uneori 90%), excretata in forma originala, iar statiile orasenesti pentru epurarea apelor uzate nu reusesc sa trateze corespunzator aceste substante. Substantele active au fost regasite astfel in cursurile de apa in care sunt deversate apele orasenesti sau apele de la productia unor medicamente, dar si in soluri (ca urmare a imprastierii namolurilor de epurare sau a gunoiului de grajd in agricultura).
Comunicarea CE prevede masuri strategice pentru diminuarea impactului asupra mediului generat de medicamente, dintre care amintim: cresterea nivelului de constientizare si promovarea utilizarii prudente a medicamentelor; dezvoltarea unor medicamente mai putin nocive pentru mediu si a unor tehnologii de productie mai ecologice; imbunatatirea evaluarii riscurilor pentru mediu; reducerea risipei de medicamente si o mai buna gestionare a deseurilor, controlul la sursa al emisiilor in apa si identificarea de noi tehnologii de tratare a apelor uzate orasenesti; extinderea monitorizarii mediului pentru aceste substante.
Comunicarea a fost postata in data de 11 martie 2019 pe site-ul Comisiei Europene - Environment si are la baza art. 8c din Directiva substantelor prioritare, CE angajandu-se sa adopte strategii ca urmare a faptului ca au fost gasite reziduuri ale mai multor substante farmaceutice (analgezice, contraceptive, antimicrobiene, antidepresive etc.) in apele de suprafata, subterante, in soluri sau in tesuturi animale.
Medicamentele pot ajunge in apele de suprafata prin substanta activa din acestea, care este, in mare masura (uneori 90%), excretata in forma originala, iar statiile orasenesti pentru epurarea apelor uzate nu reusesc sa trateze corespunzator aceste substante. Substantele active au fost regasite astfel in cursurile de apa in care sunt deversate apele orasenesti sau apele de la productia unor medicamente, dar si in soluri (ca urmare a imprastierii namolurilor de epurare sau a gunoiului de grajd in agricultura).
Comunicarea CE prevede masuri strategice pentru diminuarea impactului asupra mediului generat de medicamente, dintre care amintim: cresterea nivelului de constientizare si promovarea utilizarii prudente a medicamentelor; dezvoltarea unor medicamente mai putin nocive pentru mediu si a unor tehnologii de productie mai ecologice; imbunatatirea evaluarii riscurilor pentru mediu; reducerea risipei de medicamente si o mai buna gestionare a deseurilor, controlul la sursa al emisiilor in apa si identificarea de noi tehnologii de tratare a apelor uzate orasenesti; extinderea monitorizarii mediului pentru aceste substante.
10 APRILIE 2019 OUG 75/2018 referitoare la viza anuala a autorizatiei de mediu - neconstitutionala
Conform Comunicatului de presa din data de 9 aprilie 2019, postat pe site-ul Curtii Constitutionale a Romaniei, OUG 75/2018, care prevede vizarea anuala a autorizatiei de mediu ca si conditie de valabilitate a autorizatiei de mediu, a fost declarata neconstitutionala in ansamblul ei (se intelege astfel ca nu numai anumite prevederi). Efectele acestei decizii, potrivit art. 147, alin.(1), litera c) din Constitutie, fac ca dispoziţiile declarate neconstitutionale sa isi inceteze efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. In aceasta perioada dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
1-31 MARTIE 2019 Evenimente de mediu in luna martie
Evenimentele mai importante de mediu din luna martie sunt:
12 martie - Ziua Garzii Naionale de Mediu
18 martie - Ziua mondiala a reciclarii - primul an in care s-a sarbatorit a fost anul 2018. Anul acesta motto-ul a fos: Reciclarea - a saptea reursa, care ajuta Pamantul sa conserve celelalte sase resurse importante (apa, aerul, petrolul, gazul natural, carbunele, mineralele).
Austria este considerta prima ca natiune, cand se vorbeste de reciclare, circa 65% din toata cantitatea de deseuri generata este reciclata anual.
22 martie Ziua mondiala a apei - sloganul din acest an: Apa pentru toata lumea
23 martie - Ziua mondiala a meteorologiei
12 martie - Ziua Garzii Naionale de Mediu
18 martie - Ziua mondiala a reciclarii - primul an in care s-a sarbatorit a fost anul 2018. Anul acesta motto-ul a fos: Reciclarea - a saptea reursa, care ajuta Pamantul sa conserve celelalte sase resurse importante (apa, aerul, petrolul, gazul natural, carbunele, mineralele).
Austria este considerta prima ca natiune, cand se vorbeste de reciclare, circa 65% din toata cantitatea de deseuri generata este reciclata anual.
22 martie Ziua mondiala a apei - sloganul din acest an: Apa pentru toata lumea
23 martie - Ziua mondiala a meteorologiei
5 IANUARIE 2019 Pretul PRNs in 2018, comparativ cu pretul deseurilor de ambalaj reciclate in Romania
In conditiile in care inca nu au aparut normele de aplicare si metodologia de calcul a contributiilor la Fondul pentru mediu, iar OIOREP-urile (fostele OTR-uri), infiintate in anul 2018 prin OU 74/2018, nu au putut fi deocamdata autorizate, nu putem face altceva decat sa ne uitam la cum sunt organizate sisteme similare in alte tari. Evolutia preturilor aferente PRNs in Anglia, care, simplu spus, reprezinta un fel de "moneda" folosita in domeniul reciclarii deseurilor de ambalaje (Packagingwaste Recovery Notes) se afla mai jos, iar mai multe despre acest subiect se afla in materialul alaturat.
Sursa: https://www.letsrecycle.com/prices/prns/
Sursa: https://www.letsrecycle.com/prices/prns/
16 DECEMBRIE 2018 Proiect de lege in dezbatere publica privind deseurile provenite din constructii si desfiintari
Postat pe site-ul Ministerului Mediului pentru dezbatere publica, in data de 13 decembrie 2018, proiectul de lege vizeaza in primul rand titularii autorizatiilor/activitatilor de construire si desfiintari (atat persoane fizice, cat si juridice) si autoritatile administratiei publice locale si are ca scop final atingerea obiectivelor de valorificare prevazute in anexa nr. 6 a Legii 211/2011 a deseurilor, in conditiile in care se estimeaza ca aceste deseuri reprezinta cel mai mare flux de deseuri din UE, circa o treime din toate deseurile produse. Obiectivul de valorificare ce trebuie atins pana la finele anului 2020 este de 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase, exceptand deseurile geologice, de excavare. Dintre noutatile prevazute de proiectul de lege, fata de cele din Legea 211/2011, amintim:
- UAT-urile trebuie sa solicite titularului autorizatiei de construire/desfiintare o garantie financiara pentru gestionarea corecta a deseurilor. Cuantumul acesteia urmeaza sa fie stabilit prin ordin de ministru.
- Toate deseurile de constructii se vor colecta temporar si transporta numai in recipienti si cu mijloace auto care pot fi monitorizate GPS si prin CIP-uri pentru cantarirea, prelucrarea informatiilor si urmarirea deseurilor de construire.
- Deseurile periculoase din constructii/desfiintari trebuie sa respecte cerintele de etichetare si transport in conformitate cu Regulamentul EU 1357/2014, respectiv cu legislatia de chimicale. Aceste deseuri vor putea fi depozitate numai in depozite de deseuri periculoase.
- Sanctiunile pentru nerespectarea cerintelor prevazute in proiectul de lege incep la 2000 lei si ajung pana la 30000 lei.
Cu toate ca acest act normativ este binevenit, nu este clar cum vor reusi autoritatile sa se conformeze, mai ales legat de infrastructura, de exemplu, chiar si obligatia de a depozita toate deseurile periculoase numai in depozite de deseuri periculoase (art. 11, alin. 2) va fi greu de realizat.
http://www.mmediu.ro/articol/mm-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-lege-privind-gestionarea-deseurilor-provenite-din-activitatile-de-constructie-si-desfintare/2843
- UAT-urile trebuie sa solicite titularului autorizatiei de construire/desfiintare o garantie financiara pentru gestionarea corecta a deseurilor. Cuantumul acesteia urmeaza sa fie stabilit prin ordin de ministru.
- Toate deseurile de constructii se vor colecta temporar si transporta numai in recipienti si cu mijloace auto care pot fi monitorizate GPS si prin CIP-uri pentru cantarirea, prelucrarea informatiilor si urmarirea deseurilor de construire.
- Deseurile periculoase din constructii/desfiintari trebuie sa respecte cerintele de etichetare si transport in conformitate cu Regulamentul EU 1357/2014, respectiv cu legislatia de chimicale. Aceste deseuri vor putea fi depozitate numai in depozite de deseuri periculoase.
- Sanctiunile pentru nerespectarea cerintelor prevazute in proiectul de lege incep la 2000 lei si ajung pana la 30000 lei.
Cu toate ca acest act normativ este binevenit, nu este clar cum vor reusi autoritatile sa se conformeze, mai ales legat de infrastructura, de exemplu, chiar si obligatia de a depozita toate deseurile periculoase numai in depozite de deseuri periculoase (art. 11, alin. 2) va fi greu de realizat.
http://www.mmediu.ro/articol/mm-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-lege-privind-gestionarea-deseurilor-provenite-din-activitatile-de-constructie-si-desfintare/2843
3 NOIEMBRIE 2018 Taxa de depozitare va creste la 91.35£ per tona, incepand cu 1 ianuarie 2019 in Anglia
Taxa de depozitare in Anglia se aplica diferentiat, pentru depozitarea deseurilor mai putin poluante (2.9 £/tona, incepand cu 1 aprilie 2019) si pentru depozitarea deseurilor poluante (91.35 £/tona, incepand cu 1 aprilie 2019) si a crescut de la 84.4 £/tona in anul 2016, la 91.35 £/tona, incepand cu 1 aprilie 2019 (circa 490 lei/tona). Taxa a fost introdusa ca masura de stimulare si incurajare a generatorilor de deseuri sa micsoreze cantitatile de deșeuri generate, iar industria de gestionare a deșeurilor sa treaca la alternative sustenabile pentru gestionarea deseurilor.
In Romania taxa de depozitare a deseurilor, introdusa prin legislatia Fondului pentru mediu inca din 2005 doar pentru deseurile generate si depozitate din anumite categorii de industrii, din 1 ianuarie 2017 a fost generalizata pentru toate tipurile de deseuri nepericuloase, inclusiv pentru cele din gospodarii, insa aplicarea a fost mereu amanata.
Conform noilor modificari aduse prin OU 74/iulie 2018, taxa de 30 lei/tona urmeaza sa fie platita de la 1 ianuarie 2019 doar pentru deseurile municipale de catre detinatorii sau administratorii depozitelor de deseuri, urmand ca din 1 ianuarie 2020 aceasta sa creasca la 80 lei/tona.
Proiectul de lege de aprobare a OU 74/2018 prevede insa ca taxa sa se aplice si deseurilor de constructii si desfiintari, precum si a celor rezultate din tratarea deseurilor, astfel ramanand netaxate deseurile periculoase, nepericuloase din alte activitati industriale.
In Romania taxa de depozitare a deseurilor, introdusa prin legislatia Fondului pentru mediu inca din 2005 doar pentru deseurile generate si depozitate din anumite categorii de industrii, din 1 ianuarie 2017 a fost generalizata pentru toate tipurile de deseuri nepericuloase, inclusiv pentru cele din gospodarii, insa aplicarea a fost mereu amanata.
Conform noilor modificari aduse prin OU 74/iulie 2018, taxa de 30 lei/tona urmeaza sa fie platita de la 1 ianuarie 2019 doar pentru deseurile municipale de catre detinatorii sau administratorii depozitelor de deseuri, urmand ca din 1 ianuarie 2020 aceasta sa creasca la 80 lei/tona.
Proiectul de lege de aprobare a OU 74/2018 prevede insa ca taxa sa se aplice si deseurilor de constructii si desfiintari, precum si a celor rezultate din tratarea deseurilor, astfel ramanand netaxate deseurile periculoase, nepericuloase din alte activitati industriale.
26 OCTOMBRIE 2018 Un ghid pentru accesul la justitie in probleme de protectie a mediului a fost realizat de DG Environment - Comisia Europeana
Ghidul are menirea de a informa cetatenii in ce fel de situatii se pot adresa instantelor judecatoresti, care sunt drepurile de care se bucura persoanele fizice si asociatiile atunci cand depun actiuni in instanta pe teme de mediu, cum verifica instanta cazurile, cum se solutioneaza problemele, care sunt costurile de judecata si cine le suporta.
Informatiile legate de accesul la justitie in UE, pe tema protectiei mediului, se gasesc pe portalul Comisiei Europene, la sectiunea e-justitie, DG Justitie si Consumatori: https://e-justice.europa.eu/content_access_to_justice_in_environmental_matters-300-ro.do?init=true
Informatiile legate de accesul la justitie in UE, pe tema protectiei mediului, se gasesc pe portalul Comisiei Europene, la sectiunea e-justitie, DG Justitie si Consumatori: https://e-justice.europa.eu/content_access_to_justice_in_environmental_matters-300-ro.do?init=true
29 SEPTEMBRIE 2018 Regulamentul EU 2018/589, publicat in Jurnalul Oficial al EU din 19 aprilie 2018, stabilieste restrictii pentru folosirea metanolului in lichidul de parbriz
Dosarul depus de Polonia la Comisia Europeana in 2015 arata ca expunerea la metanolul din lichidul de spalare a parbrizului si din alcoolul denaturat prezinta un risc pentru sanatate. Astfel Polonia a propus CE interzicerea acestora pe piata. Dupa parcurgerea etapelor legale de consultare si apropare, la 19 aprilie 2018 a fost adoptat Regulamentul 2018/589 care modifica anexa XVII a Regulamentului 1907/2006 (REACH), introducand urmatoarea restrictie pentru metanol: "Nu se introduce pe piață pentru utilizarea de catre publicul larg după 9 mai 2019 in lichide de spalare sau de dejivrare a parbrizului, in concentratii mai mari sau egale cu 0,6 % din greutate.” (Metanol CAS 67-56-1; CAS 200-659-6). Regulamentul este obligatoriu in toate elementele sale și se aplica direct in toate statele membre EU.
27 SEPTEMBRIE 2018 Comisia Europeana a publicat cea mai recenta analiza a modului in care statele membre aplica normele UE in domeniul deseurilor
In comunicatul din 24 septembrie, Comisia Europeana prezinta progresele realizate in domeniul gestiunii deseurilor in Europa, dar si lacunele, provocarile si posibile cai de urmnat pentru cele 14 state membre care au intarzieri in gestionarea deseurilor, nominalizate fiind Bulgaria, Croatia, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia si Spania. In Raport ingrijorarea principala a CE se refera la neatingerea tintei de 50% de pregatire pentru reutilizare/reciclare a deseurilor municipale. Posibilele planuri de actiune prezentate includ masuri de colectare separata mai eficienta pentru a asigura posibilitatea reciclarii materialelor, imbunatatirea schemelor de raspundere extinsa a producatorilor, instrumente economice (cum ar fi taxarea depozitarii si a incinerarii deseurilor) si, nu in ultimul rand, un management mai bun al datelor despre deseuri. Conform raportului de pre-avertizare pentru Romania, in anul 2016 rata de reciclare a deseurilor municipale a fost de 13%, in timp ce rata de depozitare a fost de 69%, aceasta fiind una din cele mai ridicate din UE.
12 SEPTEMBRIE 2018 Proiect de Ordin pentru procedura de vizare anuala autorizatiei de mediu
In luna iulie 2018, prin OU 75/2018 s-a modificat legea protectiei mediului, fiind introdusa, printre altele, o prevedere referitoare la conditionarea valabilitatii AM/AIM de obtinerea unei vize anuale, de la autoritatile de mediu. Proiectul de Ordin privind procedura de obtinere a vizei anuale se afla postat pe site-ul Ministerului Mediului, iar aceste prvede ca procedura sa urmeze urmatoarele etape:
- Depunerea unei cereri pentru vizare, a unei declaratii pe proprie raspundere referitoare la activitatea desfasurata, a raportului anual de mediu (duca e cazul), cu minim 60 zile inainte de implinirea unui an de la emiterea AM/AIM sau inainte de expirarea vizei anuale anterioare;
- Realizarea unei vizite in teren de catre autoritatea de mediu, finalizata cu un proces verbal;
- O etapa de corelare a informatiilor din teren cu cele din AM/AIM si depunerea documentelor clarificatoare de catre agentul economic.
- O noua vizita in teren realizata de autoritati, dupa corelarea informatiilor din teren cu cele din solicitare;
- Acordarea vizei.
In cazul in care in termen de 30 zile nu se coreleaza informatiile din teren cu cele din solicitarea pentru vizarea AM/AIM, autoritatea de mediu respinge viza anuala si instiinteaza GNM pentru aplicarea prevederilor legale. AM/AIM pentru care nu se obține viza anuala isi inceteaza efectele juridice.
Intreaga procedura ar putea dura 60 de zile. Procedura nu prevede taxa/tarif pentru vizare.
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-09-11_OM_Procedura%20viza%20anuala%2011%20august%202018.pdf
- Depunerea unei cereri pentru vizare, a unei declaratii pe proprie raspundere referitoare la activitatea desfasurata, a raportului anual de mediu (duca e cazul), cu minim 60 zile inainte de implinirea unui an de la emiterea AM/AIM sau inainte de expirarea vizei anuale anterioare;
- Realizarea unei vizite in teren de catre autoritatea de mediu, finalizata cu un proces verbal;
- O etapa de corelare a informatiilor din teren cu cele din AM/AIM si depunerea documentelor clarificatoare de catre agentul economic.
- O noua vizita in teren realizata de autoritati, dupa corelarea informatiilor din teren cu cele din solicitare;
- Acordarea vizei.
In cazul in care in termen de 30 zile nu se coreleaza informatiile din teren cu cele din solicitarea pentru vizarea AM/AIM, autoritatea de mediu respinge viza anuala si instiinteaza GNM pentru aplicarea prevederilor legale. AM/AIM pentru care nu se obține viza anuala isi inceteaza efectele juridice.
Intreaga procedura ar putea dura 60 de zile. Procedura nu prevede taxa/tarif pentru vizare.
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-09-11_OM_Procedura%20viza%20anuala%2011%20august%202018.pdf
1 SEPTEMBRIE 2018 Orasul Lisabona a castigat la sfarsitul lunii iunie titlul european de Capitala verde europeana pentru anul 2020
Impreuna cu titlul, Lisabona primeste de la Comsia Europeana si suma de 350000 Euro pentru a lua startul de Capitala verde a anului 2020. Printre altele, principalele argumente pentru acordarea acestui titlu au fost legate de faptul ca:
- Lisabona a fost prima capitală din Europa care a semnat Conventia primarilor pentru schimbările climatice și energie în 2016.
- Orasul are o vizune clara pentru mobilitatea urbană durabilă, cu măsuri de limitare a utilizării mașinilor și de incurajare, in schimb, a bicicletelor, a transportului public și a mersului pe jos. În 2017, Lisabona a lansat un sistem de utilizare in comun a bicicletelor electrice pentru a încuraja ciclismul si în zonele mai inalte ale orașului.
- Lisabona dispune de una dintre cele mai mari rețele de puncte de încărcare a vehiculelor electrice din lume, iar 39% din parcul auto municipal este electric.
Pentru anul 2018 titlul de Capitala verde europeana este detinut de orasul Nijmegen din Olanda.
- Lisabona a fost prima capitală din Europa care a semnat Conventia primarilor pentru schimbările climatice și energie în 2016.
- Orasul are o vizune clara pentru mobilitatea urbană durabilă, cu măsuri de limitare a utilizării mașinilor și de incurajare, in schimb, a bicicletelor, a transportului public și a mersului pe jos. În 2017, Lisabona a lansat un sistem de utilizare in comun a bicicletelor electrice pentru a încuraja ciclismul si în zonele mai inalte ale orașului.
- Lisabona dispune de una dintre cele mai mari rețele de puncte de încărcare a vehiculelor electrice din lume, iar 39% din parcul auto municipal este electric.
Pentru anul 2018 titlul de Capitala verde europeana este detinut de orasul Nijmegen din Olanda.
6 IULIE 2018 Pe site-ul Ministerului Mediului a aparut proiectul de lege privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant
Proiectul de lege este elaborat ca urmare a obligatiilor pe care le are Romania de a transpune legislatia europeana in acest domeniu, pana la data de 31 decembrie 2018 si este un document deosebit de tehnic care se refera la:
- hartile strategice de zgomot si revizuirea actualelor planuri locale de actiune in domeniu
- responsabilitatile autoritatilor publice locale, de mediu, dar si ale operatorilor economici (aeroporturi, companii de drumuri si cai feroviare, agenti economici industriali care intra sub incidenta legii 278/2013 a emisiilor industriale etc)
- sanctiuni in cazul nerealizarii unor cerinte impuse de lege, in special pentru nerealizarea unor obligatii ale Romaniei, ca stat membru UE.
26 IUNIE 2018 HG 447/2018 prin care Asociatia Romana de Mediu este recunoscuta ca fiind de utilitate publica.
In Monitorul Oficial 523/26 iunie 2018 a aparut HG 447/2018 prin care Asociatia Romana de Mediu este recunoscuta ca fiind de utilitate publica.
11 APRILIE 2018 In MO a aparut legea de modificare a legii ambalajelor, pe tema interzicerii pungilor din plastic, de transport cu maner, subtiri si foarte subtiri
In data de 10 aprilie a fost publicata in MO 31 Legea 87/2018 de modificare si completare a Legii 249/2015 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje.
Modificarea principala este adusa de art. 5 care prevede interzicerea introducerii pe piata nationala (incepand cu 1 iulie 2018) si a comercializarii (incepand cu 1 ianuarie 2019) a pungilor de transport din plastic subţire si foarte subtire, cu maner. Conform actului normativ, pungile de plastic care fac obiectul modificarilor legislative sunt pungi de transport cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni (subtiri) si sub 15 microni (foarte subtiri). Amenzile pentru neconformarea privind interzicerea comercializarii si introducerii pe piata nationala a pungilor subtiri si foarte subtiri de transport cu maner este intre 15000 si 25000 lei.
O alta modificare cu impact, in special in contextul legislatiei Fondului pentru Mediu, apare la art. 13 si se refera la ambalajele primare returnabile/reutilizabile.
Modificarea principala este adusa de art. 5 care prevede interzicerea introducerii pe piata nationala (incepand cu 1 iulie 2018) si a comercializarii (incepand cu 1 ianuarie 2019) a pungilor de transport din plastic subţire si foarte subtire, cu maner. Conform actului normativ, pungile de plastic care fac obiectul modificarilor legislative sunt pungi de transport cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni (subtiri) si sub 15 microni (foarte subtiri). Amenzile pentru neconformarea privind interzicerea comercializarii si introducerii pe piata nationala a pungilor subtiri si foarte subtiri de transport cu maner este intre 15000 si 25000 lei.
O alta modificare cu impact, in special in contextul legislatiei Fondului pentru Mediu, apare la art. 13 si se refera la ambalajele primare returnabile/reutilizabile.
28 MAI 2018 Un comunicat de presa al Comisiei Europene anunta noi norme pentru reducerea deseurilor marine, in special din plastic
Pe baza unor consultări publice desfășurate la nivelul UE în perioada decembrie 2017, respectiv februarie 2018, Comisia Europeana intenționează să propună o nouă Directiva prin care să fie interzis plasticul în anumite obiecte de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile, paiele pentru sorbit etc., acestea urmând să fie confecționate din materiale mai sustenabile. Recipientele de unică folosință pentru băuturi, fabricate din materiale plastice, vor fi acceptate pentru introducerea pe piață numai dacă dopurile și capacele aferente acestora pot rămâne atașate de corpul recipientului. Sunt vizate astfel in total 10 articole din plastic de unică folosință care, s-a constatat că, se regăsesc cel mai des pe plaje și în mări. Alături de măsuri de interzicere a producției pentru aceste obiecte din plastic de unică folosință vor fi stabilite și obiective de colectare pentru statele membre (de ex. colectarea a 90 % din sticlele de băuturi din plastic de unică folosință introduse pe piață, până în 2025). Comunicatul de presa din 28 mai 2018 al Comisiei Europene se gasește la link-ul:
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-3927_ro.htm
În acelasi context, într-un alt comunicat de presă al Comisiei Europene, aceasta anunță intenția de a armoniza sistemul de resurse financiare proprii cu prioritățile, astfel din "coșul de noi resurse proprii" ar face parte și o contribuție a statelor membre, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se poate recicla (de 0,80 euro/kg). Comunicatul de presa din 2 mai 2018 al CE se gaseste la link-ul: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-3570_ro.htm
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-3927_ro.htm
În acelasi context, într-un alt comunicat de presă al Comisiei Europene, aceasta anunță intenția de a armoniza sistemul de resurse financiare proprii cu prioritățile, astfel din "coșul de noi resurse proprii" ar face parte și o contribuție a statelor membre, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se poate recicla (de 0,80 euro/kg). Comunicatul de presa din 2 mai 2018 al CE se gaseste la link-ul: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-3570_ro.htm
22 APRILIE 2018 Pe site-ul Ministerului Mediului a fost publicata o propunere de modificare a Ordinului 757/2004 referitor la Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor
Ordinul 757/2004 a fost elaborat si adoptat ca un ghid al tehnicilor de construire, operare, monitorizare, inchidere (si chiar si monitorizare dupa incchidere) a depozitelor de deşeuri la nivelul cerinţelor europene.
Prin proiectul de modificare a acestui Ordin se propun doua cerinte suplimentare fata de cele existente pentru depozitele de deseuri:
- permanenta supraveghere a integritatii gardului perimetral si cresterea masurilor de securitate in scopul reducerii posibilitatii de intrare a persoanelor neautorizate pe depozitele de deseuri
- testarea rapida a deseurilor in vederea identificarii posibilelor deseuri cu continut de substanta radioactiva pentru evitarea introducerii accidentale/ilegale a acestor deseuri in depozit.
22 APRILIE 2018 Ziua Mondiala a Planetei Pământ
Ziua Mondiala a Pamântului a fost fondata de americanul Gaylord Nelson in 1970, Organizatia Natiunilor Unite a declarat-o ca sarbatoare oficiala incepand cu anul 1990, iar astazi aceasta zi este sarbatorita in peste 141 tari, pentru a atrage atentia asupra limitelor Planetei noastre.
Conform unui comunicat de presa al Comisiei Europene, un nou studiu "Eurobarometru" arata ca poluarea aerului si cresterea cantitatilor de deseuri, dar si chimicalele folosite in produsele de zi cu zi, sunt cele mai ingrijoratoare teme de mediu actuale.
Google foloseste pentru Ziua Pamanatului un Google Doodle dedicat, Reteaua Earth Day Network lanseaza un calculator pentru plasticul de unica folosinta consumat anual, iar in data de 18 aprilie Parlamentul European a aprobat pachetul pentru actualizarea regulilor pentru managementul deseurilor, stabilind noi tinte de valorificare si reciclare pentru deseurile menajere (ex:55% - obiectiv reciclare, pana in 2025), dar si pentru fluxurile speciale de deseuri (de ex. pentru ambalaje: 65% obiectiv global de reciclare, sticla 70%, carton 75% - obiective de reciclare, pana in 2025).
Conform unui comunicat de presa al Comisiei Europene, un nou studiu "Eurobarometru" arata ca poluarea aerului si cresterea cantitatilor de deseuri, dar si chimicalele folosite in produsele de zi cu zi, sunt cele mai ingrijoratoare teme de mediu actuale.
Google foloseste pentru Ziua Pamanatului un Google Doodle dedicat, Reteaua Earth Day Network lanseaza un calculator pentru plasticul de unica folosinta consumat anual, iar in data de 18 aprilie Parlamentul European a aprobat pachetul pentru actualizarea regulilor pentru managementul deseurilor, stabilind noi tinte de valorificare si reciclare pentru deseurile menajere (ex:55% - obiectiv reciclare, pana in 2025), dar si pentru fluxurile speciale de deseuri (de ex. pentru ambalaje: 65% obiectiv global de reciclare, sticla 70%, carton 75% - obiective de reciclare, pana in 2025).
15 APRILIE 2018 In Jurnalul Oficial al UE a fost publicat Ghidul tehnic privind clasificarea deseurilor
Comunicarea Comisiei privind orientări tehnice referitoare la clasificarea deșeurilor (2018/C 124/01) are 134 pagini si este un document cuprinzator si foarte util atat pentru autoritati, cat si pentru agenti economici, prezentand nu numai legislatia relevanta pentru clasificarea deseurilor (inclusiv Regulamentele REACH, CLP si Directiva SEVESO), dar si standarde si metode disponibile pentru analizele chimice pentru deseurile periculoase si pasii concreti pentru atribuirea codurilor deseurilor.
22 MARTIE 2018 Ziua Mondiala a Apei - tema anului 2018 "Natura pentru apa"
Ne-am putea imagina o zi fara sa folosim deloc apa?
11 FEBRUARIE 2018 In luna ianaurie 2018 a fost publicata comunicarea Comisiei catre Parlamentul European privind Strategia europeana pentru materiale plastice intr-o economie circulara
Din plastic, un material tot mai prezent in viata de zi cu zi, a carui productie mondiala a ajuns in anul 2015 la 322 milioane de tone (cu o cifra de afaceri de 340 miliarde de EURO in UE), rezulta anual in UE 25.8 mil. tone de deseuri de plastic, din care intre 100000-150000 tone ajung in mari si oceane.
In anul 2015 in UE, din totalul deseurilor de plastic generate, circa 60% erau deseuri de ambalaje, 8% DEEE-uri, 5% deseuri auto, 5% din constructii.
Dintre masurile enumerate in strategie amintim:
- proiectarea produselor de plastic asa incat sa poata fi reutilizabile si reciclabile, iar pana in 2030, toate ambalajele din materiale plastice introduse pe piața UE sa fie reutilizabile sau sa poata fi reciclate;
- colectarea selectiva a deseurilor de plastic trebuie sa atinga niveluri foarte ridicate;
- capacitatea UE de sortare si reciclare a plasticului ar trebui sa creasca de 4 ori fata de anul 2015.
http://ec.europa.eu/environment/circular-economy/index_en.htm
In anul 2015 in UE, din totalul deseurilor de plastic generate, circa 60% erau deseuri de ambalaje, 8% DEEE-uri, 5% deseuri auto, 5% din constructii.
Dintre masurile enumerate in strategie amintim:
- proiectarea produselor de plastic asa incat sa poata fi reutilizabile si reciclabile, iar pana in 2030, toate ambalajele din materiale plastice introduse pe piața UE sa fie reutilizabile sau sa poata fi reciclate;
- colectarea selectiva a deseurilor de plastic trebuie sa atinga niveluri foarte ridicate;
- capacitatea UE de sortare si reciclare a plasticului ar trebui sa creasca de 4 ori fata de anul 2015.
http://ec.europa.eu/environment/circular-economy/index_en.htm