Arhiva noutăților legislative și știrilor
30 MARTIE 2026 raportarea in contextul legislatiei risipei alimentare
Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, are ca scop principal, pe de-o parte, responsabilizarea tuturor actorilor din lanțul de producere a alimentelor, până la consumatorii finali și, pe de altă parte, reducerea cantităților de deșeuri generate prin aruncarea alimentelor.
Legea prevede raportarea rezultatelor de prevenire a risipei alimentare de către operatorii responsabili, pentru prima dată, până la 31 martie 2026. Raportarea trebuie realizată de către producători și procesatori de alimente, distribuitori și comercianți (supermarketuri, magazine alimentare), restaurante, cantine, unități de catering, hoteluri, ONG-uri și instituții care primesc donații alimentare.
Se raportează:
În art. 5 alin. (2) din Legea 217/2016 sunt prevăzute și sancțiunile pentru nerealizarea raportărilor: 10000 de lei la 40000 de lei pentru nedepunerea raportărilor, după 6 luni de la data funcţionării şi utilizării platformei naţionale care permite operatorilor economici încărcarea electronică a rapoartelor şi a planurilor de diminuare a risipei alimentare.
Aplicarea sancţiunilor se face de către reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor cu atribuţii de control în domeniul agroalimentar.
Platforma de raportare se află la link-ul de mai jos și aparent este funcțională:
https://risipaalimentara.madr.ro/
O scurtă prezentare alaturat.
Legea prevede raportarea rezultatelor de prevenire a risipei alimentare de către operatorii responsabili, pentru prima dată, până la 31 martie 2026. Raportarea trebuie realizată de către producători și procesatori de alimente, distribuitori și comercianți (supermarketuri, magazine alimentare), restaurante, cantine, unități de catering, hoteluri, ONG-uri și instituții care primesc donații alimentare.
Se raportează:
- Planurile anuale de diminuare a risipei alimentare
- Raportul anual privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit pentru operatorii receptori (Anexa 1-HG51/2019), și operatorii donatori (Anexa 2-HG 51/2019).
În art. 5 alin. (2) din Legea 217/2016 sunt prevăzute și sancțiunile pentru nerealizarea raportărilor: 10000 de lei la 40000 de lei pentru nedepunerea raportărilor, după 6 luni de la data funcţionării şi utilizării platformei naţionale care permite operatorilor economici încărcarea electronică a rapoartelor şi a planurilor de diminuare a risipei alimentare.
Aplicarea sancţiunilor se face de către reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor cu atribuţii de control în domeniul agroalimentar.
Platforma de raportare se află la link-ul de mai jos și aparent este funcțională:
https://risipaalimentara.madr.ro/
O scurtă prezentare alaturat.
04 MARTIE 2026 REGULAMENTUL GRANULELOR DE PLASTIC
Reducerea poluării mediului cu microplastice este și obiectivului Regulamentului 2365/2025, ale cărui cerințe vor intra în vigoare în decembrie 2027. Deși aplicarea acestui Regulament pare oarecum îndepărtată, luarea măsurilor în perioada de pre-aplicare ar putea ajuta la reducerea costurilor pentru operatorii economici vizați de acest act normativ (pe tot lanțul, de la producție, manipulare, transport și până la utilizarea în producția de obiecte din plastic).
Granulele de plastic sunt definte, conform Regulamentului, ca o masă de material care conţine polimeri, indiferent de amprentă, formă sau dimensiune, fabricate pentru a fi turnate/injectate în activiăți de producere a obiectelor din plastic.
Obligațiile mai importante ale Regulamentului sunt prevăzute în principal în art. 5 și se referă, în mare, la:
Regulamentul prevede si sancțiuni, astfel că pentru cele mai grave încălcări comise de o persoană juridică, nivelul maxim al sancțiunilor financiare este de cel puțin 3% din cifra de afaceri anuală la nivelul Uniunii în exercițiul financiar precedent celui în care este aplicată sancțiunea financiară administrativă.
Granulele de plastic sunt definte, conform Regulamentului, ca o masă de material care conţine polimeri, indiferent de amprentă, formă sau dimensiune, fabricate pentru a fi turnate/injectate în activiăți de producere a obiectelor din plastic.
Obligațiile mai importante ale Regulamentului sunt prevăzute în principal în art. 5 și se referă, în mare, la:
- Realizarea unui plan de gestionare a riscurilor pentru fiecare instalație (în conformitate cu anexa I din Regulament)
- Implementarea de proceduri descrise în planul de gestionare a riscurilor, inclusiv instalarea unor echipamente specifice de reținere a microplasticelor
- Notificarea planului de gestionare a riscurilor către autoritățile competente, împreună cu o declarație de conformitate pe proprie răspundere (emisă în conformitate cu modelul de formular prevăzut în anexa II din Regulament)
- Certificare:
- Intreprinderile mici și care nu au manipulat mai mult de 1500t/an, până în decembrie 2030
- Intreprinderile mijlocii și care nu au manipulat mai mult de 1500t/an, până în decembrie 2028
- Intreprinderile mari și care manipulează mai mult de 1500 t/an granule, până în decembrie 2027.
- modificarea planurilor de gestionare a riscurilor
- punerea în aplicare a oricăreia dintre acțiunile enumerate în anexa I
- dacă obiectivul este autorizat (de mediu) și în autorizație sunt indentificate cerințele din acest Regulament (identificare riscuri etc.. conf. art. 5), iar obiectivul face parte dintr-un plan de inspecții din partea autorităților, nu este necesară certificare;
- asigurarea conformității cu cerințele din Regulament se poate demonstra și prin certificarea prin sisteme de managemnt de mediu, cu referire la EMAS (nu la ISO 14001); cu toate acestea, se înțelege că orice alt sistem de managemnt de mediu poate asigura conformarea, dacă se face dovada verificării de către auditor a condițiilor din anexa I din Regulament și dacă există și o validare/comunicare pe această temă cu autoritățile.
Regulamentul prevede si sancțiuni, astfel că pentru cele mai grave încălcări comise de o persoană juridică, nivelul maxim al sancțiunilor financiare este de cel puțin 3% din cifra de afaceri anuală la nivelul Uniunii în exercițiul financiar precedent celui în care este aplicată sancțiunea financiară administrativă.
18 ianuarie 2026 NOUTĂȚI REFERITOARE LA REGULAMENTUL EUDR
In 23 decembrie 2025 a fost publicat în Jurnalul Oficial Regulamentul 2650/19-dec-2025 de modificare a Regulamentului 2023/1115 - Regulamentul EUDR, chiar inainte ca acesta sa intre in vigoare (30 decembrie 2025). Modificările mai importante se referă la:
Având în vedere revizuirea obligatorie a Regulamentului modificator al EUDR, cerintele pot fi din nou schimbate în 2026, înainte de data aplicării efective a EUDR.
- Data de aplicare a EUDR este amânată până la 30 decembrie 2026 pentru operatorii și comercianții de medii și mari și până la 30 iunie 2027 pentru microoperatorii și operatorii mici.
- Regim simplificat pentru operatorii și comercianții din aval: EUDR modificat introduce o nouă categorie: operatorii din aval (Operatorii din aval sunt, de exemplu, producători de ciocolată care utilizează cacao pentru care există deja o declarație de due diligence sau producătorii de mobilă care utilizează lemn pentru care există deja o declarație simplificată). Operatorii din aval nu sunt obligați să depună declarații de due diligence; numai operatorii care introduc produse pe piața Uniunii pentru prima dată (operatori primari) sunt obligați să depună declarații de due diligence.
- Revizuirea EUDR simplificat: Prin Regulamentul de modificare se impune Comisiei să efectueze o revizuire simplificată a EUDR până la 30 aprilie 2026. Pe baza acestei revizuiri, trebuie prezentat Parlamentului și Consiliului un raport, însoțit, după caz, de o propunere legislativă.
Având în vedere revizuirea obligatorie a Regulamentului modificator al EUDR, cerintele pot fi din nou schimbate în 2026, înainte de data aplicării efective a EUDR.
06 februarie 2026 sistemul diwass pentru transferul deșeurilor, mai aproape sau mai departe de lansare?
Cerințele Regulamentului 1157/2024 privind transferurile de deșeuri se apropie de termenul intrării în vigoare. Din 21 mai 2026 mai multe modificări importante referitoare la transferurile de deșeuri, atât pentru instalațiile de valorificare, cât și pentru organizatorii transferurilor și transportatorii de deșeuri intra și extra unionali ar trebui să fie implementate. Una dintre acestea se referă la sistemul DIWASS (Digital Waste Shipment System) care prevede că toate transferurile de deșeuri se vor efectua într-o platformă electronică pusă la dispoziție de Comisia Europeană pentru a transparentiza întregul proces al mișcărilor de deșeuri.
În iulie 2025 a apărut REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2025/1290 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2024/1157 referitor la cerințele necesare interoperabilității dintre sistemul central pentru transmiterea și schimbul electronic de informații și documente pentru transferurile de deșeuri și alte sisteme sau software-uri. Conform acestuia, 3 februarie 2026 era termenul limită până la care statele membre trebuiau să comunice numărul de identificare principal al operatorilor stabiliți în statul lor membru. Scopul acestor numere este acela de înregistrare în sisteme sau software-uri.
Autoritățile naționale ar urma să înregistreze operatorii economici - în calitate de useri - în baza cererilor acestora. Astfel că din 21 mai 2026 toate transferurile intraunionale ar trebui realizate prin DIWASS, inclusiv cele de pe lista verde (cele cu anexa VII).
În perioada februarie - mai 2026 autoritățile naționale ar fi trebuit să organizeze traininguri pentru părțile interesate, dar în realitate nu sunt încă accesibile astfel de instruiri. Chiar dacă asociația europeană a reciclatorilor a cerut un termen suplimentar de tranziție de un an pentru aplicarea DIWASS, un răspuns oficial din partea CE nu există.
În iulie 2025 a apărut REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2025/1290 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2024/1157 referitor la cerințele necesare interoperabilității dintre sistemul central pentru transmiterea și schimbul electronic de informații și documente pentru transferurile de deșeuri și alte sisteme sau software-uri. Conform acestuia, 3 februarie 2026 era termenul limită până la care statele membre trebuiau să comunice numărul de identificare principal al operatorilor stabiliți în statul lor membru. Scopul acestor numere este acela de înregistrare în sisteme sau software-uri.
Autoritățile naționale ar urma să înregistreze operatorii economici - în calitate de useri - în baza cererilor acestora. Astfel că din 21 mai 2026 toate transferurile intraunionale ar trebui realizate prin DIWASS, inclusiv cele de pe lista verde (cele cu anexa VII).
În perioada februarie - mai 2026 autoritățile naționale ar fi trebuit să organizeze traininguri pentru părțile interesate, dar în realitate nu sunt încă accesibile astfel de instruiri. Chiar dacă asociația europeană a reciclatorilor a cerut un termen suplimentar de tranziție de un an pentru aplicarea DIWASS, un răspuns oficial din partea CE nu există.
07 ianuarie 2026 actualizarea legislației cbam - important pentru cei care importă pe piața ue bunuri care intră sub incidența regulamentului cbam
CBAM este un Regulament UE prin care sunt stabilite cerințe de raportare într-un Registru electronic și de plată a emisiilor de carbon generate în timpul producției unor bunuri considerate mari poluatoare și care intră în UE. Scopul este acela de a încuraja producția industrială curată și în țările din afara UE. Bunurile vizate de regulamentul CBAM sunt cimentul, aluminiul, îngrășămintele, fierul și oțelul, hidrogenul și electricitata, identificate după coduri taric vamale NC - în anexele 1 și 2 ale Regulamentului.
La finalul lunii decembrie 2025 au apărut mai multe acte normative pentru implementarea și simplificarea procesului CBAM. Începând cu 1 ianuarie 2026 Regulamentul CBAM se aplică în totalitate, cu toate modificările și completările acestuia, riscul neconformării constând în penalități și blocaje în aprovizionarea cu bunurile prevăzute în anexele 1 și 2 din Regulament.
Conformarea cu Regulamentul CBAM pentru cei care importă bunuri supuse Regulamentului înseamnă:
La finalul lunii decembrie 2025 au apărut mai multe acte normative pentru implementarea și simplificarea procesului CBAM. Începând cu 1 ianuarie 2026 Regulamentul CBAM se aplică în totalitate, cu toate modificările și completările acestuia, riscul neconformării constând în penalități și blocaje în aprovizionarea cu bunurile prevăzute în anexele 1 și 2 din Regulament.
Conformarea cu Regulamentul CBAM pentru cei care importă bunuri supuse Regulamentului înseamnă:
- Deținerea statutului de declarant autorizat CBAM sau a unui număr de referință al cererii.
- Importatorii sau reprezentanții vamali indirecți desemnați trebuie să dețină un număr de cont CBAM valid (statut de declarant autorizat) sau un număr de referință al cererii pentru a asigura punerea în liberă circulație a mărfurilor.
- Înregistrarea pentru acces pe bază de semnătură digitală (UUM&DS) contactând Autoritatea Națională Competentă (NCA), în cazul României - Ministerul Finanțelor, e-mail: [email protected]
- Obținerea de la punctul de contact național (NCA) a statutului/profilului de declarant autorizat pentru a accesa Modulul de Gestionare a Autorizărilor (AMM)
- Trimiterea cererii în AMM (Registrul CBAM).
- condiţiile pentru acordarea acreditării verificatorilor, pentru controlul şi monitorizarea verificatorilor
- registrul CBAM
- statutul de declarant autorizat CBAM
- calcularea şi publicarea preţului certificatelor CBAM
- aplicarea principiilor de verificare a emisiilor încorporate declarate
- metodele de calculare a emisiilor încorporate în mărfuri.
06 IANUARIE 2026 PROIECT DE HG ÎN DOMENIUL bateriilor/DEȘEURILOR de baterii PE SITE-UL MEDAT
În data de 18 decembrie 2025 a fost publicat pe site-ul MEDAT proiectul de HG pentru aplicarea Noului Regulament de baterii și acumulatori/deșeuri de baterii și acumulatori (Regulamentul UE 2023/1542). Chiar dacă Regulamentul se aplică în mod direct, nefiind necesară o transpunere la nivelul statelor membre, se impune obligația adoptării unor măsuri naționale pentru desemnarea autorităților competente, stabilirea mecanismelor de control, monitorizarea și sancționarea, pentru aplicarea efectiva a prevederilor Regulamentului.
Noul HG va înlocui HG 1132/2008 și propune desemnarea mai multor autorități responsabile cu implementarea națională, respectiv Registrul Auto Român, ANPC, ISCIR, RENAR, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin structurile proprii (ANMAP, GNM, AFM) și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Sunt prevăzute sancțiuni pentru neimplementarea cerințelor Noului Regulament, iar acestea vor fi aplicate de către autoritățile desemnate.
Conform informărilor transmise pe e-mail de către ANMAP, până la apariția noilor reglementări, nu se vor transmite documentațiile de actualizare a numărului de înregistrare B&A (cu termen 28 februarie). De asemenea, pe site-ul ANMAP a fost postată și o informare legată de modificările legislative viitoare.
https://mmediu.ro/domenii/mediu/deseuri/comisii-de-supraveghere/comisia-de-supraveghere-baterii/
Noul HG va înlocui HG 1132/2008 și propune desemnarea mai multor autorități responsabile cu implementarea națională, respectiv Registrul Auto Român, ANPC, ISCIR, RENAR, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin structurile proprii (ANMAP, GNM, AFM) și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Sunt prevăzute sancțiuni pentru neimplementarea cerințelor Noului Regulament, iar acestea vor fi aplicate de către autoritățile desemnate.
Conform informărilor transmise pe e-mail de către ANMAP, până la apariția noilor reglementări, nu se vor transmite documentațiile de actualizare a numărului de înregistrare B&A (cu termen 28 februarie). De asemenea, pe site-ul ANMAP a fost postată și o informare legată de modificările legislative viitoare.
https://mmediu.ro/domenii/mediu/deseuri/comisii-de-supraveghere/comisia-de-supraveghere-baterii/
05 IANUARIE 2026 PROIECT DE HG ÎN DOMENIUL raportărilor produselor reutilizate
Proiectul, postat în consultare publică pe site-ul MEDAT în data de 19 decembrie 2025, este în legătură cu legislația de deșeuri, mai precis OG 92/2021 și Decizia (UE) 2021/19 de stabilire a unei metodologii comune și a unui format pentru raportarea privind reutilizarea în conformitate cu Directiva deșeurilor.
Art. 49 alin. (12) și (13) din OG 92/2021 instituie obligația raportării de către statele membre către CE a datelor privind reutilizarea. Proiectul prevede ca partea de colectare a datelor să fie realizată prin intermediul unei platforme electronice gestionate de autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului, iar MEDAT va centraliza și realiza raportarea către CE. Raportarea va avea termen 31 martie a fiecărui an, pentru anul anterior și va avea o componentă calitativă și una cantitativă. Conform art. 4 din proiectul de HG, raportarea se realizează exclusiv pentru produsele care au fost reutilizate fără a fi încadrate în categoria deșeurilor. Categoriile de produse care fac obiectul raportării sunt: textile, echipamente electrice și electronice, mobilă, materiale și produse de construcții, alte produse pentru care au fost adoptate măsuri (de ex. ambalaje reutilizabile).
Proiectul de HG nu prevede nimic legat de modul de implementare a art. 36, alin. 2-3 din OG 92/2021 referitor la înregistrarea operatorilor care repară produse în vederea reutilizării, de fapt fiind vorba de un act normativ (ordin) care ar fi trebuit să apară în 180 de zile de la emiterea OG 92/2021.
Art. 49 alin. (12) și (13) din OG 92/2021 instituie obligația raportării de către statele membre către CE a datelor privind reutilizarea. Proiectul prevede ca partea de colectare a datelor să fie realizată prin intermediul unei platforme electronice gestionate de autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului, iar MEDAT va centraliza și realiza raportarea către CE. Raportarea va avea termen 31 martie a fiecărui an, pentru anul anterior și va avea o componentă calitativă și una cantitativă. Conform art. 4 din proiectul de HG, raportarea se realizează exclusiv pentru produsele care au fost reutilizate fără a fi încadrate în categoria deșeurilor. Categoriile de produse care fac obiectul raportării sunt: textile, echipamente electrice și electronice, mobilă, materiale și produse de construcții, alte produse pentru care au fost adoptate măsuri (de ex. ambalaje reutilizabile).
Proiectul de HG nu prevede nimic legat de modul de implementare a art. 36, alin. 2-3 din OG 92/2021 referitor la înregistrarea operatorilor care repară produse în vederea reutilizării, de fapt fiind vorba de un act normativ (ordin) care ar fi trebuit să apară în 180 de zile de la emiterea OG 92/2021.
26 iulie 2025 cerințe ale regulamentului de baterii și acumulatori/deșeuri de baterii și acumulatori care intră în vigoare la 18 august 2025
Două cerințe din noul Regulament de baterii/deșeuri de baterii și acumulatori (Regulamentul 1542/2023), intră în vigoare la 18 august 2025 (când de fapt se încheie și perioada de coexistență a Noului Regulament cu vechea Directiva B&A/DB&A).
Cerințele de mai jos se aplică tuturor categoriilor de baterii:
Deși Regulamentul prevede la art. 93 că statele membre trebuie să adopte până la 18 august 2025 norme/acte normative pentru stabilirea sancțiunilor pentru neimplementarea cerințelor Regulamentului, deocamdată în Romania nu au fost publicate.
Cerințele de mai jos se aplică tuturor categoriilor de baterii:
- Obligația de a informa utilizatorul final, în legătură cu costurile de gestionare a deșeurilor de baterii, la punctul de vânzare, separat de costul bateriei (articolului 74 alineatul (5)); aceste costuri de obicei reprezintă valoarea stabilită în contractul cu OTR-ul pentru transferul de responsabilitate pentru colectarea deșeurilor de baterii și acumulatori.
- Obligația prevăzută în anexa VI – partea B (simbolulul de colectare separată, existent și în vechea Directivă). Art. 13 prevede inclusiv dimensiunea marcajului. În plus, toate bateriile care conţin mai mult de 0,002 % cadmiu sau mai mult de 0,004 % plumb trebuie marcate cu simbolul chimic pentru metalul respectiv: Cd sau Pb. Simbolul chimic care indică conținutul de metal greu se tipăreşte sub simbolul de colectare separată şi acoperă o suprafaţă de cel puţin un sfert din mărimea simbolului respectiv.
Deși Regulamentul prevede la art. 93 că statele membre trebuie să adopte până la 18 august 2025 norme/acte normative pentru stabilirea sancțiunilor pentru neimplementarea cerințelor Regulamentului, deocamdată în Romania nu au fost publicate.
23 APRILIE 2025 DouĂ HG-uri in legĂtura cu ordonanȚa de urgenȚa privind licenȚa industrialĂ unicĂ
În luna aprilie 2025 au fost emise două hotărâri de guvern legate de reglementarea licenței industriale unice - obiectul OUG 140/2022 privind licenţa industrială unică. Acest act normativ părea că a rămas suspendat și uitat chiar odată cu emiterea lui, toate termenele de implementare prevăzute fiind abandonate. OUG 140/2022 prevede de fapt simplificarea procedurilor de reglementare pentru activitățile industriale, prin realizarea cadrului legislativ pentru autorităţile competente astfel încât să poată fi implementate mecanisme de cooperare administrativă prin crearea unui punct de contact unic electronic, integrat, care să permită investitorilor din toate statele membre accesul la distanţă pentru îndeplinirea formalităţilor administrative de reglementare. În art. 1 al OUG 140/2022 se prevede: "Obiectul reglementării
Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul juridic general, instituţional şi de reglementare în vederea acordării unei licenţe industriale unice, precum şi pentru simplificarea sau realizarea, după caz, a procedurilor de emitere a licenţelor, autorizaţiilor, acordurilor, avizelor, permiselor necesare în vederea desfăşurării unei activităţi industriale aferente obiectului de activitate." În anexa 1 a ordonanței sunt enumerate activitățile CAEN care intră sub incidența acestor simplificări, iar în anexa 2 sunt enumerate instituțiile care trebuie să emită actele de reglementare în vedere obținerii licenței industriale unice. Prin cele două HG-uri recent emise în luna aprilie se actualizează anexa 2 a auorităților competente și anexa 3 cu componența grupului interministerial (HG 360/2025) și se modifică HG 1251/2023 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului pentru Licenţă Industrială (prin HG 398/2025).
Oare chiar vom avea o astfel de rezolvare a problemelor de reglementare atât de birocratice în prezent și atât de la multe instituții?
Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul juridic general, instituţional şi de reglementare în vederea acordării unei licenţe industriale unice, precum şi pentru simplificarea sau realizarea, după caz, a procedurilor de emitere a licenţelor, autorizaţiilor, acordurilor, avizelor, permiselor necesare în vederea desfăşurării unei activităţi industriale aferente obiectului de activitate." În anexa 1 a ordonanței sunt enumerate activitățile CAEN care intră sub incidența acestor simplificări, iar în anexa 2 sunt enumerate instituțiile care trebuie să emită actele de reglementare în vedere obținerii licenței industriale unice. Prin cele două HG-uri recent emise în luna aprilie se actualizează anexa 2 a auorităților competente și anexa 3 cu componența grupului interministerial (HG 360/2025) și se modifică HG 1251/2023 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului pentru Licenţă Industrială (prin HG 398/2025).
Oare chiar vom avea o astfel de rezolvare a problemelor de reglementare atât de birocratice în prezent și atât de la multe instituții?
27 iunie 2025 OBIECTIVE ȘI ȚINTE IMPUSE PRIN NOUL REGULAMENT AL AMBALAJELOR - PPWR (REGULAMENTUL 40/2024)
Pentru a obține o reducere durabilă a generării de deșeuri de ambalaje, noul Regulament al ambalajelor/deșeurilor de ambalaje (PPWR) introduce pentru fiecare stat membru, conform art. 43, obiective de reducere a deșeurilor de ambalaje generate pe cap de locuitor, în raport cu anul 2018, astfel:
România a raportat în anul 2018, conform Eurostat, 80.47 kg deșeuri de ambalaje/cap de locuitor, în comparație cu media UE de 173.51 kg/cap de locuitor. Germania și Luxembourg au raportat pentru anul 2018 maximul de deșeuri de ambalaje generate pe cap de locuitor din UE (227.49 kg/cap de locuitor Germania și 224.04 kg/cap de locuitor Luxembourg).
Mai multe informații privind obiectivele și țintele PPWR se află în fișierul alăturat.
- 5 % până în 2030;
- 10 % până în 2035;
- 15 % până în 2040.
România a raportat în anul 2018, conform Eurostat, 80.47 kg deșeuri de ambalaje/cap de locuitor, în comparație cu media UE de 173.51 kg/cap de locuitor. Germania și Luxembourg au raportat pentru anul 2018 maximul de deșeuri de ambalaje generate pe cap de locuitor din UE (227.49 kg/cap de locuitor Germania și 224.04 kg/cap de locuitor Luxembourg).
Mai multe informații privind obiectivele și țintele PPWR se află în fișierul alăturat.
31 mai 2025 LISta deșeurilor a fost actualizată prin Decizia 934/05-mar-2025 de modificare a Deciziei 2000/532/CE în ceea ce priveşte actualizarea listei deşeurilor în
cazul deşeurilor legate de baterii
cazul deşeurilor legate de baterii
Prin actualizarea listei deșeurilor (Decizia 2000/532/CE) prin Decizia 934/2025 au fost introduse noi coduri specifice de deșeuri pentru a identifica și gestiona corespunzător deșeurile din diferite etape ale ciclului de viață al bateriilor, inclusiv:
Deșeurile mărunțite rezultate din baterii, așa numita "masă-neagră", se consideră a fi deșeu periculos, iar acest lucru se așteapă că va duce la un control mai bun al transporturilor de "masă neagră" și va asigura că aceasta va rămâne în economia europeană.
Noua clasificare va intra în vigoare în 9 decembrie 2026.
- Deșeuri de la fabricarea bateriilor
- Deșeuri de la bateriile post-consum
- Fracțiuni intermediare din reciclarea bateriilor
Deșeurile mărunțite rezultate din baterii, așa numita "masă-neagră", se consideră a fi deșeu periculos, iar acest lucru se așteapă că va duce la un control mai bun al transporturilor de "masă neagră" și va asigura că aceasta va rămâne în economia europeană.
Noua clasificare va intra în vigoare în 9 decembrie 2026.
30 octombrie 2025 Un nou pas in implementarea licentei industriale unice
Ordinul 223/2025 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind încadrarea în clase de risc a activităţilor industriale pentru care se emite licenţa industrială unică prevede modul de încadrare a activităților industriale în clase de risc, licențele industriale fiind emise pentru 3 grade de riscuri: ridicat, mediu și scăzut. Încadrarea în gradele de risc se face prin raportare la 4 factori de risc: impactul asupra mediului, afectarea sănătăţii populaţiei, securitatea la locul de muncă şi consumul de energie, precum şi prin valoarea generală a ponderii criteriilor de evaluare aferente fiecărui factor.
Mai multe despre subiect
Mai multe despre subiect
29 octombrie 2025 CBAM - măsuri simplificatoare pentru regulamentul 956/2023
Regulamentul 2083/2025 simplifică unele cerințe ale Regulamentului CBAM din 2023, astfel:
- Un importator, inclusiv orice importator care are statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM, este scutit de obligațiile prevăzute în regulament în cazul în care masa netă a mărfurilor importate într-un anumit an calendaristic nu depășește 50 de tone pe an per importator. Astfel se înlocuiește derogarea existentă pentru bunuri de valoare neglijabilă (≤ 150 EUR per colet). Pragul de 50 tone pe an nu se aplică importurilor de energie electrică sau hidrogen.
- Un declarant autorizat în cadrul CBAM poate delega depunerea declarațiilor CBAM unei persoane care acționează în numele respectivului declarant autorizat în cadrul CBAM.
- Până la data de 30 septembrie a fiecărui an și pentru prima dată în 2027 pentru anul 2026, fiecare declarant autorizat în cadrul CBAM folosește registrul CBAM pentru a depune o declarație CBAM pentru anul calendaristic anterior.
30 septembrie 2025 modificarea directivei deșeurilor
În data de 26 septembrie a fost publicată Directiva (UE) 1892/10 septembrie 2025 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile. Directiva va intra în vigoare la 16 octombrie 2025 și aduce măsuri pentru reducerea deșeurilor în sectorul textilelor, încălțăminte și sectorul alimentar.
Pentru textile și încălțăminte se introduce principiul răspunderii extinse a producătorilor, similar cu domeniul ambalajelor, EEE, B&A, fiind introduse definiții pentru producători de produse textile (cu excepțiile pentru cei care introduc pe piața națională produse textile/încălțăminte uzată pentru reutilizare și croitorii independenți). În categoria textilelor, pe lângă îmbrăcăminte, accesorii vestimentare, sunt incluse sub incidența Directivei și lenjeria de pat și de masă, perdele și alte textile pentru uz casnic, covoare și mochete, articole din piele etc.
În ce privește modificările legate de sectorul alimentar, acestea se referă la măsuri de prevenire a generării deșeurilor pe tot lanțul de producție și încurajarea donării de alimente şi a altor forme de redistribuire pentru consum uman, acordând prioritate uzului uman faţă de hrana pentru animale şi faţă de prelucrarea ulterioară în produse nealimentare.
Pentru textile și încălțăminte se introduce principiul răspunderii extinse a producătorilor, similar cu domeniul ambalajelor, EEE, B&A, fiind introduse definiții pentru producători de produse textile (cu excepțiile pentru cei care introduc pe piața națională produse textile/încălțăminte uzată pentru reutilizare și croitorii independenți). În categoria textilelor, pe lângă îmbrăcăminte, accesorii vestimentare, sunt incluse sub incidența Directivei și lenjeria de pat și de masă, perdele și alte textile pentru uz casnic, covoare și mochete, articole din piele etc.
În ce privește modificările legate de sectorul alimentar, acestea se referă la măsuri de prevenire a generării deșeurilor pe tot lanțul de producție și încurajarea donării de alimente şi a altor forme de redistribuire pentru consum uman, acordând prioritate uzului uman faţă de hrana pentru animale şi faţă de prelucrarea ulterioară în produse nealimentare.
8 august 2025 licența industrială unică
Prin Ordinul 178/2025 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind avizarea procedurilor autorităţilor competente pentru eliberarea acordurilor necesare obţinerii licenţei industriale, reglementările referitoare la Licența industrială unică merg înainte.
Aceste demersuri sunt menite să simplifice procedurile de autorizare gestionate de instituțiile statului, o alternativă la multele documente ce trebuie depuse în prezent (în general pe hârtie).
Procesul a fost inițiat în anul...2022, prin Ordonanța 140/2022, fiind înființat Oficiul pentru Licența industrială unică. Însa dacă accesam site-ul acestei instituții, ultima "actualitate" este din iunie 2024, prin urmare este greu de crezut că va funcționa în realitate, prea curând. Instituțiile relevante de mediu (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrația Națională Apele Române) au termen de actualizare a procedurilor de autorizare.... 30 zile de la publicarea Ordinului 178/2025, adică până în 16 august 2025. O scurtă informare se regăsește alăturat....
Aceste demersuri sunt menite să simplifice procedurile de autorizare gestionate de instituțiile statului, o alternativă la multele documente ce trebuie depuse în prezent (în general pe hârtie).
Procesul a fost inițiat în anul...2022, prin Ordonanța 140/2022, fiind înființat Oficiul pentru Licența industrială unică. Însa dacă accesam site-ul acestei instituții, ultima "actualitate" este din iunie 2024, prin urmare este greu de crezut că va funcționa în realitate, prea curând. Instituțiile relevante de mediu (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrația Națională Apele Române) au termen de actualizare a procedurilor de autorizare.... 30 zile de la publicarea Ordinului 178/2025, adică până în 16 august 2025. O scurtă informare se regăsește alăturat....
29 septembrie 2025 simplificări ale regulamentului cbam urmează să fie publicate în următoarele zile
Conform anunțului postat pe site-ul Consiliului EU a fost aprobat un Regulament de amendare a Regulamentului CBAM care prevede măsuri de simplificare a acestuia. În mare, simplificările se referă la:
- Pragul de import produse sub incidența CBAM - de 50 tone/an de importator
- Măsuri de evitare a perturbărilor de import pe perioada înregistrarii/autorizării CBAM
- Simplificarea procedurilor de înregistrare ca declarant autorizat
- Modul de calculare a emisiilor și de colectare a datelor
- Reguli de verificare a declaranților autorizați
25 AUGUST 2025 PROIECT DE NORME METODOLOGICE EVALUARE MIROS
Pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost publicat un proiect privind metodologia de evaluare a mirosului. Proiectul este format din doua documente, unul se referă la Planul de gestionare a disconfortului olfactiv, altul se referă la metodologia de stabilire a nivelului de disconfort olfactiv. Ambele documente sunt prevăzute de OUG 195/2005 privind protecția mediului. Planul de gestionare a disconfortului olfactiv trebuie elaborat și aplicat de toți operatorii economici/titularii activităților care pot genera disconfort olfactiv, inclusiv activitățile care intră sub incidența emisiilor industriale (legea 278/2013). Cele 3 situații care determină necesitatea realizării Planului, conform proiectului, sunt sesizările/receptorii sensibili, modelarea dispersiei mirosului și concluzii BAT care prevăd necesitatea elaborării unui astfel de Plan.
În ce privește metodologia de determinare a mirosului sunt prevăzute 3 categorii de metode:
a) Metode subiective - Metode de măsurare a mirosului direct (SR EN 16841-1 Aer înconjurător. Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 1 – Metoda grilă și Partea 2 – Metoda dârei de miros)
b) Metode obiective - determinarea concentrației de miros a unei probe gazoase prin olfactometrie dinamică (SR EN 13725 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentrației de miros prin olfactometrie dinamică și a ratei emisiilor de miros)
c) Evaluarea prin factorii FIDOL - model utilizat în domeniul evaluării impactului mirosurilor asupra mediului și sănătății publice.
Cei care doresc pot să transmită observații în termen de 30 zile începând cu 22 august 2025 - data publicării proiectului pe site.
În ce privește metodologia de determinare a mirosului sunt prevăzute 3 categorii de metode:
a) Metode subiective - Metode de măsurare a mirosului direct (SR EN 16841-1 Aer înconjurător. Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 1 – Metoda grilă și Partea 2 – Metoda dârei de miros)
b) Metode obiective - determinarea concentrației de miros a unei probe gazoase prin olfactometrie dinamică (SR EN 13725 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentrației de miros prin olfactometrie dinamică și a ratei emisiilor de miros)
c) Evaluarea prin factorii FIDOL - model utilizat în domeniul evaluării impactului mirosurilor asupra mediului și sănătății publice.
Cei care doresc pot să transmită observații în termen de 30 zile începând cu 22 august 2025 - data publicării proiectului pe site.
10 aprilie 2025 Prin HG 311/2025 agențiile de protecție a mediului s-au transformat în direcții județene
Prin Hotararea 311/2025 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate, Agenția Națională de Protecție a Mediului a preluat și structurile Agenției Naționale de Arii Protejate și va funcționa cu un total de 2001 posturi (exclusiv demnitarii), îndeplinind 78 puncte de atribuții, conform art. 4 de la punctul a).... până punctul țțț). Din punct de vedere tehnic, vor exista trei Direcții generale (pentru arii naturale protejate, pentru evaluare de impact și planificare de mediu, pentru monitorizare și laboratoare). În acelați context prin HG 322/2025 s-a modificat și Hotărârea Guvernului 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Numărul total de posturi a scăzut de la 524 la 523, iar numărul de secretari de stat de la 5 la 3.
01 aprilie 2025 Măsuri avute în vedere de comisia europeană pentru reducerea birocrației
În comunicatul de presă din data de 26 februarie 2025 se anunță intenția de simplificare a legislației în domeniul raportării de durabilitate (printr-o Directivă de amendare a directivei CSRD/CSDDD, cu amânarea cerințelor de raportare pentru anumite tipuri de companii și simplificarea raportărilor) și a mecanismului privind taxarea carbonului la frontieră (printr-un Regulament de amendare a actualului Regulament CBAM).
În ceea ce privește Regulamentul CBAM, intenția este de a reduce pragul de raportare pentru importatorii mici (50 tone marfă anual, în sectoarele aluminiu, ciment, îngrășăminte, fier și oțel). În cazul importatorilor mari se propun mai multe modificări, cum ar fi opționalizarea etapei de consultare în autorizare (care ar permite declaranților autorizați să delege declarațiile CBAM către terți - consultanți sau experți în mediu), simplificarea metodelor de colectare a datelor prin luarea în considerare doar a emisiilor directe din utilizarea energiei electrice, dar și flexibilitatea achiziției de certificate CBAM până în februarie 2027.
Aceste intenții de simplificare legislativă vin în urma unui raport al fostului premier al Italiei, Mario Draghi, menit a recomanda măsuri pentru salvarea economiei europene şi creşterea competitivităţii acesteia în raport cu economiile din China și SUA.
În ceea ce privește Regulamentul CBAM, intenția este de a reduce pragul de raportare pentru importatorii mici (50 tone marfă anual, în sectoarele aluminiu, ciment, îngrășăminte, fier și oțel). În cazul importatorilor mari se propun mai multe modificări, cum ar fi opționalizarea etapei de consultare în autorizare (care ar permite declaranților autorizați să delege declarațiile CBAM către terți - consultanți sau experți în mediu), simplificarea metodelor de colectare a datelor prin luarea în considerare doar a emisiilor directe din utilizarea energiei electrice, dar și flexibilitatea achiziției de certificate CBAM până în februarie 2027.
Aceste intenții de simplificare legislativă vin în urma unui raport al fostului premier al Italiei, Mario Draghi, menit a recomanda măsuri pentru salvarea economiei europene şi creşterea competitivităţii acesteia în raport cu economiile din China și SUA.
02 februarie 2025 regulamentul eu privind ambalajele și deșEurile de ambalaje
Regulamentul 40/2024 a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE din 22 ianuarie 2025 și va intra în vigoare la data de 11 februarie 2025, iar aplicarea acestuia se va realiza începând cu data de 12 august 2026, cu perioade de tranziție mai lungi pentru anumite cerințe.
La modul general, cea mai importantă schimbare este faptul ca pentru reglemntarea acestui subiect al ambalajelor/deșeurilor de ambalaje este utilizata formula unui Regulament și nu o Directivă, fiind astfel așteptată o mai bună armonizare a cerințelor la nivelul tuturor statelor membre.
Regulamentul îi vizează pe toți producătorii de ambalaje și produse ambalate, importatorii/achizitorii EU de ambalaje/produse ambalate, distribuitorii, comercianții, inclusiv comercianții online de produse ambalate, dar și pe cei care introduc pe piata națională ambalaje de plastic de unică folosință (inclusiv domeniul HORECA și fastfood), precum și pe operatorii economici care colectează și tratează deșeurile de ambalaje. Regulamentul se aplică tuturor tipurilor de ambalaje (primare, secundare, de transport, de desfacere, pentru comerț electronic etc., unele definiții fiind diferite față de abordarea din Directivă).
Câteva din modificările mai importante aduse de noul Regulament sunt enumerate mai jos:
1. Substanțe care prezintă îngrijorare în ambalaje (SoC):
6.Declarație de conformitate și documentație tehnică – Regulamentul detaliază cerințele pe care trebuie să le îndeplinească producătorii de ambalaje care vor trebui să facă o evaluare a conformității, să întocmească o declarație de conformitate și să o mențină împreună cu documentația care a stat la baza ei 10 ani de la introducerea pe piață a ambalajelor reutilizabile (cinci ani pentru ambalajele de unică folosință). Regulamentul stabilește obligații și pentru alți actori din lanțul de aprovizionare, inclusiv importatori, distribuitori și reprezentanți autorizați de UE.
7.Etichetarea de mediu - Regulamentul introduce cerințe de etichetare pentru ambalajele în sine (detaliile de etichetare vor fi stabilite în acte de punere în aplicare care urmează să fie întocmite). Exemple de cerințe ale etichetei ambalajelor: compoziția materialului ambalajului pentru a facilita sortarea, reutilizarea ambalajului și un cod QR/alt suport de date digital care oferă informații despre punctele de reutilizare și colectare, etichete QR sau tehnologii similare pentru a identifica SoC (substanțe care prezintă îngrijorare) și concentrația acestora în materialul de ambalare. Regulamentul permite statelor membre să identifice pe etichete participarea la scheme naționale EPR sau/și SGR pentru sticlele de plastic și recipientele metalice pentru băuturi de unică folosință.
8.Responsabilitatea extinsă a producătorului - Deoarece obligațiile de tip EPR (OIREP) au fost în vechea Directivă lăsate în mare parte la latitudinea statelor membre, au apărut discrepanțe referitoare la obligațiile EPR, unele state membre având obligații de participare, colectare, înregistrare și informare la sistem, în timp ce alte state membre au menținut formal cerințe minimale. Regulamentul are ca scop armonizarea conceptelor fundamentale EPR prin definirea termenilor „fabricant”, „importator”, „producător”, „operator economic”, „furnizor” și „reprezentant autorizat” precizând obligațiile fiecăruia. De exemplu, Regulamentul introduce o obligație națională de înregistrare pentru producători înainte de a introduce ambalaje sau produse ambalate pe piața statelor membre. CE va publica acte de punere în aplicare care stabilesc formatul de înregistrare și datele specifice care trebuie raportate pentru fiecare ambalaj și material. Scopul este de a crea o mai mare armonizare între schemele naționale EPR.
La modul general, cea mai importantă schimbare este faptul ca pentru reglemntarea acestui subiect al ambalajelor/deșeurilor de ambalaje este utilizata formula unui Regulament și nu o Directivă, fiind astfel așteptată o mai bună armonizare a cerințelor la nivelul tuturor statelor membre.
Regulamentul îi vizează pe toți producătorii de ambalaje și produse ambalate, importatorii/achizitorii EU de ambalaje/produse ambalate, distribuitorii, comercianții, inclusiv comercianții online de produse ambalate, dar și pe cei care introduc pe piata națională ambalaje de plastic de unică folosință (inclusiv domeniul HORECA și fastfood), precum și pe operatorii economici care colectează și tratează deșeurile de ambalaje. Regulamentul se aplică tuturor tipurilor de ambalaje (primare, secundare, de transport, de desfacere, pentru comerț electronic etc., unele definiții fiind diferite față de abordarea din Directivă).
Câteva din modificările mai importante aduse de noul Regulament sunt enumerate mai jos:
1. Substanțe care prezintă îngrijorare în ambalaje (SoC):
- Din 12 august 2026, Regulamentul va interzice introducerea pe piața EU a ambalajelor alimentare dacă acestea conțin substanțe alchil per- și polifluorurate (PFAS) în concentrații ce depășesc limitele prevăzute în Regulament
- Sunt menținute restricțiile în vigoare privind metalele grele (plumb, cadmiu, mercur și crom hexavalent), cu limita totală a concentrației de 100 mg/kg, pentru toate cele patru metale grele din ambalaje sau componente.
- Regulamentul cere ca toate ambalajele să fie reciclabile; reciclabilitatea va fi stabilită pe baza unor criterii conținute în viitoare acte normative EU; Fabricantul evaluează reciclabilitatea ambalajelor produse pe baza actelor delegate adoptate de EU. Reciclabilitatea ambalajelor se exprimă în clasele de performanţă A, B sau C, descrise în tabelul 3 din anexa II din Regulament.
- Ambalajele cu un grad de reciclare sub 70% nu vor fi considerate reciclabile. Important este faptul că taxele de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR) vor fi diferite în funcție de gradul de reciclabilitate.
- Ambalaje pentru alimente din PET (excepție sticle de băuturi PET- Directiva SUP): 30 % - 1 ianuarie 2030 și 50% - 1 ianuarie 2040
- Ambalaje alimentare din materiale plastice, altele decât PET (excepție sticle de băuturi PET- Directiva SUP): 10 % - 1 ianuarie 2030 și 50% - 1 ianuarie 2040
- Sticle băuturi -Directiva SUP: 30 % - 1 ianuarie 2030 și 65% - 1 ianuarie 2040.
- Regulamentul impune ca ambalajul să fie redus la minimul necesar pentru a-și asigura funcționalitatea până la 1 ianuarie 2030. Ambalajele care nu sunt necesare pentru a satisface anumite criterii de performanță și ambalajele destinate doar creșterii volumului perceput al ambalajului vor fi interzise, cu excepția cazului în care sunt supuse indicațiilor geografice de origine protejate de dreptul UE. Operatorii economici care furnizează produse unui distribuitor final sau utilizator final în ambalaje grupate, ambalaje de transport sau comerț electronic trebuie să se asigure că raportul dintre spațiul gol dintre ambalajul menționat anterior și ambalajul de vânzare nu depășește 50%.
- Restricții privind anumite formate de ambalare: vor fi interzise mai multe tipuri de ambalaje de unică folosință (SUP) - de la 1 ianuarie 2030 (ex. Ambalaje SUP utilizate de comercianții cu amănuntul pentru a grupa mărfurile vândute în cutii, pachete care sunt concepute pentru a permite sau încuraja utilizatorii finali să achiziționeze mai mult de o parte dintr-un produs sau produse; ambalarea SUP pentru mai puțin de 1,5 kg fructe sau legume proaspete preambalate; ambalaje SUP pentru alimente și băuturi umplute și consumate în spațiile din sectoarele hoteliere, restaurante și catering (HORECA) etc.)
6.Declarație de conformitate și documentație tehnică – Regulamentul detaliază cerințele pe care trebuie să le îndeplinească producătorii de ambalaje care vor trebui să facă o evaluare a conformității, să întocmească o declarație de conformitate și să o mențină împreună cu documentația care a stat la baza ei 10 ani de la introducerea pe piață a ambalajelor reutilizabile (cinci ani pentru ambalajele de unică folosință). Regulamentul stabilește obligații și pentru alți actori din lanțul de aprovizionare, inclusiv importatori, distribuitori și reprezentanți autorizați de UE.
7.Etichetarea de mediu - Regulamentul introduce cerințe de etichetare pentru ambalajele în sine (detaliile de etichetare vor fi stabilite în acte de punere în aplicare care urmează să fie întocmite). Exemple de cerințe ale etichetei ambalajelor: compoziția materialului ambalajului pentru a facilita sortarea, reutilizarea ambalajului și un cod QR/alt suport de date digital care oferă informații despre punctele de reutilizare și colectare, etichete QR sau tehnologii similare pentru a identifica SoC (substanțe care prezintă îngrijorare) și concentrația acestora în materialul de ambalare. Regulamentul permite statelor membre să identifice pe etichete participarea la scheme naționale EPR sau/și SGR pentru sticlele de plastic și recipientele metalice pentru băuturi de unică folosință.
8.Responsabilitatea extinsă a producătorului - Deoarece obligațiile de tip EPR (OIREP) au fost în vechea Directivă lăsate în mare parte la latitudinea statelor membre, au apărut discrepanțe referitoare la obligațiile EPR, unele state membre având obligații de participare, colectare, înregistrare și informare la sistem, în timp ce alte state membre au menținut formal cerințe minimale. Regulamentul are ca scop armonizarea conceptelor fundamentale EPR prin definirea termenilor „fabricant”, „importator”, „producător”, „operator economic”, „furnizor” și „reprezentant autorizat” precizând obligațiile fiecăruia. De exemplu, Regulamentul introduce o obligație națională de înregistrare pentru producători înainte de a introduce ambalaje sau produse ambalate pe piața statelor membre. CE va publica acte de punere în aplicare care stabilesc formatul de înregistrare și datele specifice care trebuie raportate pentru fiecare ambalaj și material. Scopul este de a crea o mai mare armonizare între schemele naționale EPR.
09 ianuarie 2025 o nouă directivă a apelor uzate urbane
Directiva (UE) 3019/2024 din 27 noiembrie 2024 privind epurarea apelor uzate urbane a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025 și înlocuiește vechea Directivă 271/91/CEE. Noua Directivă apare în contextul evaluării vechii Directive de către Comisie și identificării a cel puțin trei surse suplimentare de presiune asupra apelor uzate menajere (supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor şi evacuările de apă poluată din scurgerile de apă urbane; unele sisteme individuale care ar avea funcţionare necorespunzătoare, şi anume sistemele care epurează ape uzate menajere ce nu intră în sistemele de colectare; aglomerările mici care, în prezent, nu intră în totalitate sub Directiva veche).
Noutățile aduse de Directiva 3019/2024 se referă în principal la introducerea obligativității, pentru anumite categorii de aglomerări urbane, a epurării cuaternare și la stabilirea unor limite mai stricte pentru azot și fosfor Directiva stabilește pentru statele membre termene pentru conformarea etapizată. De asemenea, Directiva se referă și la Regulamentul 1223/2009 privind produsele cosmetice și Directiva 2001/83 privind medicamentele de uz uman, ca acte normative pentru care se aplică răspunderea extinsă a producătorului, în contextul tratării apelor uzate urbane. De fapt epurarea cuaternară, așa cum este definită aceasta în Directivă, se referă la tratarea în special a reziduurilor rezultate ca urmare a folosirii de către cetățeni a aceste produse ("epurare cuaternară" înseamnă epurarea apelor uzate urbane printr-un procedeu care reduce un spectru larg de micropoluanţi din apele uzate urbane).
Se așteaptă astfel ca, odată cu implementarea cerințelor Directivei, să fie stabilite limite de evacuare mai stricte pentru azot și fosfor pentru operatorii economici racordați la canalizare, iar pentru cei care introduc pe piața națională medicamente de uz uman și produse cosmetice, să fie supuși unor scheme de răspundere extinsă a producătorului în acest domeniu.
Noutățile aduse de Directiva 3019/2024 se referă în principal la introducerea obligativității, pentru anumite categorii de aglomerări urbane, a epurării cuaternare și la stabilirea unor limite mai stricte pentru azot și fosfor Directiva stabilește pentru statele membre termene pentru conformarea etapizată. De asemenea, Directiva se referă și la Regulamentul 1223/2009 privind produsele cosmetice și Directiva 2001/83 privind medicamentele de uz uman, ca acte normative pentru care se aplică răspunderea extinsă a producătorului, în contextul tratării apelor uzate urbane. De fapt epurarea cuaternară, așa cum este definită aceasta în Directivă, se referă la tratarea în special a reziduurilor rezultate ca urmare a folosirii de către cetățeni a aceste produse ("epurare cuaternară" înseamnă epurarea apelor uzate urbane printr-un procedeu care reduce un spectru larg de micropoluanţi din apele uzate urbane).
Se așteaptă astfel ca, odată cu implementarea cerințelor Directivei, să fie stabilite limite de evacuare mai stricte pentru azot și fosfor pentru operatorii economici racordați la canalizare, iar pentru cei care introduc pe piața națională medicamente de uz uman și produse cosmetice, să fie supuși unor scheme de răspundere extinsă a producătorului în acest domeniu.